Irlandezii ar putea cere, săptămâna aceasta, să fie salvaţi de UE.
Uniunea Europeană presează Irlanda să ceară ajutor financiar cât mai rapid, pentru a potoli astfel noul val de temeri legate de stabilitatea financiară a zonei euro. Deocamdată, Irlanda se împotriveşte din răsputeri deşi va avea anul acesta un deficit bugetar de peste 30% din PIB, din cauza costurilor scăpate de sub control cu salvarea sistemului bancar.
Estimată în 2008 la 1,5 miliarde de euro, salvarea sistemului bancar – în principal a Anglo-Irish Bank – a înghiţit deja 35 de miliarde şi ar putea ajunge la o notă de plată totală de 50 de miliarde de euro.
Potrivit unor surse citate de Reuters, negocierile ar fi început deja. „Discuţiile sunt în curs şi vor fi folosite fonduri din Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Europeană (EFSF)”, a spus una din surse, adăugând că este extrem de probabil ca Irlanda să obţină un astfel de program. „Au loc discuţii între UE şi Irlanda referitoare la un program de împrumut prin EFSF, de o mărime nespecificată”, a spus cea de-a doua sursă. Oficialul a adăugat că nu va avea loc o reevaluare în scădere (haircut) a activelor pentru deţinătorii privaţi de obligaţiuni, ceea ce ar trebui să reinstituie calmul pe pieţele financiare. Şi liderii europeni au asigurat, vineri, într-un comunicat publicat la reuninea G20 din Coreea de Sud, că deţinătorii de obligaţiuni emise de Irlanda nu vor fi obligaţi să contribuie la un eventual pachet de ajutor pentru guvernul de la Dublin.
Germania: Să plătească şi creditorii
Pe de altă parte, pacă temerile legate de datoriile Irlandei nu sunt temperate, planul propus de cancelarul german Angela Merkel prevede ca investitorii să accepte reevaluarea în scădere a obligaţiunilor guvernamentale în cazul intervenţiei pentru salvarea de la faliment a unui stat, a afirmat un oficial german, sub protecţia anonimatului, scrie Bloomberg. Germania presează Irlanda să ceară ajutor financiar înainte de întâlnirea de marţi a miniştrilor de Finanţe, pentru a calma volatilitatea pieţei şi a obţine acordul statelor comunitare privind implicarea investitorilor în acoperirea costurilor unor viitoare situaţii similare.
Irlanda: Avem bani destui
Ministerul irlandez de Finanţe, Brian Lenihan, spune însă că nu a făcut o cerere oficială pentru fonduri de urgenţă din partea UE. Lenihan a explicat că Irlanda nu are nevoie de ajutorul UE întrucât are asigurat necesarul de finanţare până în iunie 2011 şi dispune de rezerve substanţiale de numerar. „De ce să solicităm fonduri în aceste condiţii. Nu ar avea sens. Am arăta pieţelor nu nu avem capacitatea să ne rezolvăm singuri problemele”, a spus Lenihan.
Dobânzile au explodat
Diferenţa de dobândă dintre obligaţiunile irlandeze şi de cele germane, considerate de referinţă, a urcat la peste 9% în ultimele zile, din cauza temerilor că discuţiile din zona euro pentru un mecanism de restructurare a datoriilor suverane arată că au loc pregătiri pentru o posibilă încetare de plăţi a Irlandei sau Portugaliei. Dacă autorităţile de la Dublin ar obţine fonduri în urma unor astfel de negocieri, Irlanda ar fi prima ţară din zona euro care ar folosi programul de siguranţă de 750 de miliarde de euro creat în luna mai pentru statele din regiune care nu mai pot să să finanţeze de pe piaţă, după criza din Grecia. Din acest total, 440 miliarde de euro sunt garanţii ale guvernelor din zona euro, 60 de miliarde de euro provin de la bugetul UE şi 250 de miliarde de euro de la FMI.
Date economice
Irlanda are un PIB de aproximativ 170 miliarde de euro, adică mai mult decât România şi Bulgaria împreună. Economia este bazată în principal pe exporturi, care depăşesc 90% din PIB – una dintre cele mai mari rate din lume.
La o populaţie de doar 4,5 milioane de locuitori, PIB/cap este de 38.000 de euro, adică unul dintre cele mai mari din UE. Acum 40 de ani, Irlanda era unul dintre cele mai sărace state membre.
Deşi în 2007 a avut excedent bugetar şi o datorie publică de doar 27% din PIB, salvarea băncilor a dus ţara rapid pe deficit. Datoria publică a crescut la 38% în 2008, 58% în 2009 şi va ajunge la 90% anul acesta.
Datoria publică aferentă fiecărei gospodării se va apropia de 100.000 de euro, nivel apropiat cu cel din Islanda, ţară intrată în colaps financiar acum trei ani tot din cauza sistemului bancar. Avantajul Irlandei este că este membră a zonei euro.
Noi măsuri de austeritate în Grecia
Grecia urmează să anunţe, săptămâna aceasta, o nouă serie de măsuri de austeritate, în condiţiile în care are nevoie de 4,5 miliarde de euro pentru a respecta ţinta de deficit bugetar pentru 2011, au declarat potrivit unor surse guvernamentale, citate de Wall Street Journal. Măsurile suplimentare se vor concentra în special pe reducerea cheltuielilor în sectorul public, dar ar putea include şi taxe indirecte, au spus oficialii. Potrivit acordului din luna mai cu UE şi FMI, prin care Grecia a obţinut, pentru trei ani, 110 miliarde de euro, guvernul elen trebuie să reducă în acest an deficitul bugetar cu 5,5 puncte procentuale, la 8,1% din PIB. O delegaţie a FMI, a Uniunii Europene (UE) şi a Băncii Centrale Europene (BCE) soseşte azi la Atena pentru a evalua eligibilitatea Greciei de a primi a treia tranşă din programul de finanţare.
