Aflată în plină criză, Grecia este lovită de un nou scandal financiar, care ar putea fragiliza şi mai mult guvernul de la Atena, deja arătat cu degetul de opinia publică din cauza măsurilor de austeritate impuse ţării.
În timp ce clasa politică elenă impune măsuri de austeritate şi cere eforturi din partea populaţiei pentru a soluţiona grava criză economică în care se află Grecia, site-ul de informaţii Real News dezvăluie o anchetă a Brigăzii Financiare care ar putea afecta guvernul lui Antonio Samaras.
Trei oameni politici de rang înalt ar fi deturnat 10,2 miliarde euro prin intermediul unei societăţi imobiliare. Societatea, al cărei obiect oficial era de cumpărare şi revindere de bunuri imobiliare de lux, a folosit în realitate drept ecran pentru spălarea de bani proveniţi din subvenţii de stat. Cei trei sunt actualul preşedinte al Parlamentului, Evangelos Meimarakis, şi doi foşti miniştri în guvernul din 2004 al lui Karamanlis – Michalis Liapis, fost ministru al Transporturilor şi Comunicaţiilor, şi George Voulgarakis, fost ministru al Ordinii Publice. Toţi trei fac parte din Noua Democraţie, partidul majoritar al actualului prim-ministru, Antonio Samaras. Dacă faptele vor fi dovedite, afacerea ar putea prejudicia un guvern grec şi aşa blamat de opinia publică din cauza punerii în practică a ultimelor măsuri de austeritate cerute de creditorii Greciei – UE, BCE şi FMI.
În centrul acestei afaceri de corupţie presupuse se află societatea imobiliară ce aparţine unui avocat din Atena, Iannis Karouzos, complicele lor. „Cei trei miniştri au luat parte la investiţii imobiliare. Soţia avocatului a avut sarcina să scoată banii din Grecia în paradisuri fiscale printr-o bancă străină şi societăţi off-shore, declară pentru Real News Joseph Livanos, agent imobiliar, fost colaborator al lui Karouzos şi autorul unei plângeri în 2010. Societatea incriminată a avut o activtate limitată până în 2004, iar după 2005 Iannis Karouzos a obţinut împrumuturi şi a etalat semnele exterioare ale unei averi ale cărei origini rămân inexplicabile, susţin martorii.
Ministrul de Finanţe, Yannis Sturnaras, a declarat că brigada anticorupţie din ministerul pe care îl conduce anchetează 32 de cazuri privind declaraţiile de venit şi societăţile deţinute de oameni politici, responsabili municipali şi alte persoane aflate în funcţii publice.
Al treilea plan
Ieri, Ministerul elen de Finanţe a anunţat că Grecia examinează o posibilă restructurare a creanţelor suverane deţinute de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a acoperi deficitul de finanţare. Opţiunea, dezbătută în culise de săptămâni între partenerii şi creditorii ţării, a fost evocată într-o dezbatere parlamentară de ministrul adjunct de Finanţe, Christos Staikouras. „Obligaţiunile elene în valoare de circa 28 miliarde euro şi deţinute de Eurosystem vor ajunge la maturitate între 2013 şi 2016″ şi „pentru a face faţă unui vid de finanţare” cu care se confruntă ţara având în vedere întârzierile privind ajustările bugetare, „va fi examinată posibilitatea amânării scadenţelor acestor obligaţiuni, în cadrul limitelor juridice ale Tratatului de la Lisabona”. Reprezentantul elen la FMI, Thanos Katsambas, a pledat săptămâna trecută pentru o astfel de restructurare, în timp ce printre parteneri şi creditori câştigă teren necesitatea unui al treilea plan de susţinere a Greciei. Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a confirmat la Washington, subliniind că problema datoriei elene „va trebui să fie reglementată”.
Contra guvernului
În Grecia, climatul social este din ce în ce mai tensionat şi la 26 septembrie a fost convocată o grevă generală. Savas Robolis, director ştiinţific al INE, Institutul de cercetare asupra muncii al GSEE-ADEDY, cele două mari centrale sindicale greceşti care acoperă sectoarele privat şi public, precizează că poporul elen nu mai suportă austeritatea care îi este impusă, noile măsuri fiind destinate să ducă la economisirea a 11,5 miliarde euro până în 2014. Nemulţumirea a fost exprimată pe parcursul ultimelor luni, când grecii au ieşit în stradă pentru a protesta contra politicii guvernului. Ei sunt decişi să continue, în pofida unei prezenţe poliţieneşti sporite la Atena. Noile măsuri de austeritate prevăd amputarea a încă 5,5 miliarde euro până în 2015, cu toate că toţi indicatorii demonstrează că austeritatea este ineficientă. „Recesiunea va continua şi în 2013, costul muncii a scăzut cu 8 procente în doi ani. Suntem pe locul 96 în clasamentul mondial al competitivităţii, când în 2011 eram pe locul 90, iar şomajul va atinge 28-29% anul viitor”, arată Robolis. „Avem acelaşi nivel a pieţei muncii ca în 1997 şi acelaşi nivel de şomaj ca în 1961″. Robolis a mai subliniat că guvernul a programat 28 de privatizări până în 2015, dar sindicatele nu doresc o ţară cumpărată de chinezi, francezi sau germani. „Dorim crearea de întreprinderi publice unde guvernul nu va avea decât dreptul de a privi, pentru că problema acestor întreprinderi publice este clientelismul, orchestrat de guvern”.
Preşedintele Parlamentului, Evangelos Meimarakis, a anunţat că se autosuspendă din funcţie, în aşteptarea rezultatelor anchetei.
