Un fum gros plutea ieri peste Piaţa Syntagma şi a clădirii Parlamentului elen în momentul votului planului de austeritate, fum provenit de la gazele lacrimogene şi fumigene lansate de forţele de ordine confruntate cu o puternică mişcare protestatară. Centrul Atenei a fost teatrul unor violenţe – soldate cu numeroşi răniţi – între manifestanţii decişi să împiedice parlamentarii să voteze noile măsuri de criză cerute de FMI şi UE şi forţele de ordine, atacate cu bâte, pietre şi alte obiecte contondente.
Europa a fost cu ochii pe Atena, aşteptând cu îngrijorare evoluţia situaţiei din Parlamentul grec, votul planului de austeritate fiind crucial pentru continuarea susţinerii financiare a Greciei, în vederea evitării falimentului cu efect de domino în zona euro. Un faliment care ar fi ameninţat viitorul euro şi stabilitatea economiei mondiale, cum preciza preşedintele UE, Herman van Rompuy.
UE şi FMI vor debloca tranşa de 12 miliarde de euro din primul plan de salvare a Greciei şi vor activa al doilea plan de salvare de circa 100 miliarde euro. Falimentul Greciei a fost înlăturat, dar populaţia respinge măsurile cerute de creditorii externi, tensiunea socială fiind în creştere.
Măsuri de austeritate
Majorări de taxe. Creşterea impozitelor cu 2,32 miliarde euro în acest an, sumele incluzând taxa de solidaritate percepută populaţiei (între 1 şi 5% din venituri), impozite mai mari pentru proprietăţi, creşterea TVA pentru restaurante şi baruri de la 13 la 23% şi taxe de lux pe iahturi, piscine şi maşini.
Reducerea cheltuielilor în sectorul public cu 770 milioane euro în 2011, 600 milioane în 2012, 448 milioane în 2013 şi 300 milioane în 2015. Banii vor proveni din scăderea salariilor şi a numărului de angajaţi. Nu se vor prelungi contractele temporare pentru 150.000 funcţionari publici. Reducerea beneficiilor sociale vor aduce la buget un plus de 1,09 miliarde euro în acest an.
Este vorba de tăierea unor beneficii, urmând ca toţi beneficiarii să fie verificaţi dacă primesc banii legal. Majorarea veniturilor din contribuţii sociale prin creşterea contribuţiilor la asigurări sociale, reducerea evaziunii fiscale şi a muncii la negru. Se estimează că la buget vor ajunge 629 milioane euro în 2001, 259 milioane în 2012, 714 milioane în 2013, 1,14 miliarde în 2014 şi 504 milioane în 2015.
Lupta împotriva evaziunii fiscale va aduce la buget un plus de 878 milioane euro în 2013. Reducerea cheltuielilor de investiţii publice – 850 milioane euro în acest an.
Tăierea fondurilor pentru apărare cu 200 milioane euro în 2012 şi 333 milioane în 2013-2015. Reducerea cheltuielilor de sănătate. 320 milioane euro în acest an şi a altor 1,81 miliarde în 2012-2015. Alte măsuri includ economii în întreprinderile de stat şi reducerea subvenţiilor pentru autorităţile locale.
PRIVATIZĂRI
Grecia, de vânzare
Potrivit condiţiilor puse de FMI şi UE pentru acordarea noului ajutor pentru Grecia care cuprind şi un plan de privatizări în valoare totală de 50 miliarde euro, statul elen a alcătuit un „portofoliu” de disponibilităţi.
De la Airbusuri long-curier la loteria de stat, concesiuni la agenţiile de pariuri sportive şi curse de cai, acţiuni la cazinouri, unele porturi, poşta naţională, două companii de apă, mină de nichel, o fabrică de muniţii, monopolurile asupra electricităţii şi gazului, operator de telecomunicaţii, acţiuni în bănci, sute de kilometri de şosele, un aeroport scos din uz, mii de hectare de pământ între care zone magnifice de pe faimoasa coastă elenă, terenuri comerciale în Atena, arene olimpice.
În 2011 autorităţile vor să obţină 5 miliarde euro din privatizarea companiei de pariuri OPAP, a băncii Hellenic Postbank, a operatorilor porturilor Pireu şi Salonic, a companiei de apă Salonic etc.
