Băncile din Europa ar putea vinde active în valoare totală de până la 3.000 miliarde de euro pentru a-şi consolida capitalul, lăsând un gol în sectorul financiar pe care bănci nipone, instituţii de credit islamice şi fonduri de pensii se înghesuie să-l acopere.
Autorităţile de reglementare bancară din Europa au crescut presiunea asupra băncilor pentru îmbunătăţirea ratei de adecvare a capitalului. Băncile îşi pot consolida capitalul prin obţinerea de noi fonduri sau prin reducerea activelor. Acest fapt ar putea determina băncile de pe bătrânul continent să vândă active de mii de miliarde deschizând astfel porţile pentru bănci de pe alte continente. Acestea ar urma să acopere deficitul de finanţare, arată o analiză a Mediafax.
Cele mai mari schimbări vor avea loc în domenii precum finanţarea de proiecte, transporturi navale, aviaţie şi infrastructură, întrucât băncile îşi reduc activele ponderate la risc şi regândesc relaţiile cu clienţii. Astfel, o bancă cu active de 250 miliarde de euro care vrea să-şi crească rata de adecvare a capitalului de la 7% la 9% trebuie să obţină capital suplimentar de 5 miliarde de euro sau să vândă active de 50 miliarde de euro. Având în vedere preţurile scăzute ale acţiunilor din această perioadă, există puţin interes pentru atragerea de capital prin vânzarea de titluri.
Vânzări de mii de miliarde
„Am putea înregistra o reducere de 1.000-3.000 miliarde de euro, în contextul vânzării de active de către bănci”, a spus Simon Samuels, analist la Barclays Capital.Băncile din zona euro deţin active de 6.000 miliarde de dolari în afara uniunii monetare, inclusiv 1.800 de miliarde dolari în SUA şi 1.000 miliarde în Europa de Est, potrivit analiştilor băncii nipone Nomura. Astfel, băncile spaniole ar putea reduce activităţile din Brazilia şi Mexic, în timp ce instituţiile de credit din Germania, Franţa şi Italia s-ar putea retrage din Europa de Est. Băncile franceze BNP Paribas şi Societe Generale îşi reduc deja agresiv expunerea pe companiile din Rusia. Împrumuturile nu au probleme, dar sunt vândute la preţuri de 90-95 cenţi pe dolar, potrivit unui bancher. Unele fonduri de hedging cumpără astfel de portofolii de împrumuturi, în timp ce unele companii din Rusia îşi răscumpără datoriile. Susţinute de lichidităţi şi cotaţia ridicată a yenului, băncile nipone negociază achiziţia de active bancare în Europa, însă ştiu că pot fi selective, afirmă surse din sectorul financiar. Japonezii ar putea deveni şi mai agresivi anul următor, mai ales în privinţa sectorului de leasing şi a altor portofolii de împrumuturi.Creditori din Asia, Orientul Mijlociu, Canada şi SUA analizează, de asemenea, oportunitatea unor tranzacţii.
Efecte asupra României
Potrivit raportului „Transition Report 2011″ publicat de BERD, criza datoriilor din zona euro ar putea conduce la scăderea cererii pentru exporturile Europei de Est, precum şi la diminuarea fluxurilor de capital. „Din păcate, regiunea are din nou motive să se pregătească pentru o nouă criză. Dacă criza va scăpa de sub control, modelul de integrare financiară dintre Europa avansată şi cea emergentă ar putea fi pus în pericol”, a declarat economistul-şef al BERD, Erik Berglof. Pentru a doua oară în ultimii trei ani, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) poartă discuţii cu băncile şi oficialii europeni pentru menţinerea finanţării subsidiarelor din Europa de Est ale băncilor occidentale, transmite Bloomberg.
