Ar trebui ca o ţară să-şi sacrifice viitorul pentru binele unui continent? Aceasta este miza celui mai recent episod al crizei datoriilor de stat.
Guvernul irlandez s-a menţinut ferm pe poziţii până ieri, înaintea întâlnirii miniştrilor de Finanţe din zona euro, refuzând ajutorul financiar pentru care insista Uniunea Europeană. Mai mult, Irlanda a încurajat şi celelalte ţări membre să rămână „pe poziţii” în faţa „comportamentului iraţional” al participanţilor de pe pieţele internaţionale de obligaţiuni. Ţările UE, de la Germania până la Portugalia, au cerut Irlandei să accepte un pachet de sprijin financiar de până la 80 miliarde de euro în contextul în care dobânzile pentru titlurile de stat irlandeze au crescut până în jurul a 10%. Investitorii sunt îngrijoraţi de costurile scăpate de sub control ale salvării sistemului bancar -, în principal ale Anglo-Irish Bank – care ar putea ajunge la 50 miliarde de euro şi care vor duce deficitul bugetar la 32% anul acesta.
Ce riscă Irlanda
Pe de altă parte, Irlanda argumentează refuzul prin faptul că are rezerve fiscale de 20 de miliarde de euro, astfel încât nu are nevoie să caute finanţare până la jumătatea anului viitor. De asemenea, irlandezii spun că au avut cel mai ambiţios program de austeritate din UE şi că, odată eliminate costurile cu salvarea băncilor, deficitul bugetar va scădea în 2011 la doar 3% din PIB. Irlanda se teme că un eventual pachet de salvare ar include supravegherea FMI şi măsuri suplimentare de austeritate care să sufoce creşterea economică. Principalul punct critic este impozitul pe profit de doar 12,5%, care a atras investiţii masive în ultimul deceniu şi a ajutat la dublarea PIB.
Ministrul irlandez pentru Afaceri europene, Dick Roche, spune că, dacă alte ţări din zona euro vor insista să apeleze la un pachet de salvare când nu e nevoie, devine doar o chestiune de timp până când presiunea pieţelor va reapărea în alt loc. Pe de altă parte, irlandezii ar fi de acord cu o finanţare acordată direct băncilor cu probleme. Preşedintele Euro Group, Jean-Claude Junker, a admis că aceasta este o variantă foarte probabilă, potrivit Wall Street Journal. Banca Centrală Europeană, care poate acorda un astfel de ajutor, a sugerat Irlandei „să aibă o poziţie clară”.
Ce riscă zona euro
Atât Germania, cel mai puternic stat al zonei euro, cât şi Portugalia, unul dintre cele mai vulnerabile, au făcut presiuni ca Irlanda să ceară ajutor financiar. Ministrul portughez de Finanţe, Fernando Teixeira dos Santos, a cerut Irlandei să se gândească la ce-i mai bine pentru ea, dar şi pentru întreaga zonă euro. Portugalia este următoarea la rând într-un eventual domino al datoriilor bugetare, după Grecia şi Irlanda, dar înainte de Spania şi Italia.
Viitorul zonei euro este principala miză a negocierilor de acum, după ce au reapărut speculaţiile cum că moneda s-ar putea desfiinţa. Zona euro şi Uniunea Europeană nu vor supravieţui dacă problemele bugetare ale unor state membre nu sunt rezolvate, a declarat preşedintele UE, Herman Van Rompuy, citat de AFP. „Ne confruntăm cu o criză de care depinde supravieţuirea noastră. Trebuie să colaborăm pentru a permite zonei euro să supravieţuiască. În cazul în care zona euro se prăbuşeşte, nu va supravieţui nici UE. Am încredere însă că vom depăşi aceste probleme”, a afirmat Van Rompuy.
Negocieri eşuate pentru bugetul UE 2011
Tratativele dintre statele membre ale UE şi Parlamentul European (PE) privind bugetul comunitar pe anul viitor s-au încheiat luni noaptea fără nici un rezultat – o situaţie care, pe lângă cutremurele financiare din zona euro, ameninţă să arunce blocul comunitar într-o criză nu numai economică, ci şi instituţională. Eşecul negocierilor pe buget – fapt nemaiîntâlnit din 1988 încoace – a fost constata luni la miezul nopţii, după ce un grup de 12 state membre, în frunte cu Marea Britanie şi Olanda, au refuzat creşterea cu 6,2% a bugetului pe anul viitor şi au respins legarea tratativelor pe buget de stabilirea viitoarelor puteri ale PE în trasarea bugetelor multianuale, aşa cum stipulează Tratatul de la Lisabona. În primă fază, PE şi Comisia votaseră pentru mărirea bugetului european cu 6,2%, un nivel respins de cele 12 state membre, care din raţiuni de austeritate ar fi acceptat o creştere de numai 2,9%. În final, cu toate că PE a acceptat creşterea de 2,9%, tratativele au eşuat pentru că ţările membre au refuzat să discute despre rolul PE în cazul unor eventuale suplimentări de bugete sau despre impozitul european propus de CE ca modalitate de autofinanţare a UE. Conform Le Monde şi EuObserver, în situaţia dată, UE va avea dificultăţi în a înfiinţa serviciul diplomatic european şi cele trei noi agenţii de supraveghere financiară menite să prevină o reeditare a crizei. În primele luni ale anului 2011 UE va fi obligată să funcţioneze pe baza bugetului din 2010.
