Patru dintre cele mai mari grupuri bancare din Grecia, toate prezente şi în România cu active totalizând peste 10 miliarde de euro au primit săptămâna aceasta o lovitură care le-ar putea fi chiar fatală într-un orizont mediu de timp. Într-o mişcare fără precedent, agenţia Standard& Poor’s(S&P) a retrogradat grupurile Alpha, EFG, National Bank of Greece şi Piraeus, la nivelul ” extrem de speculativ”, al doilea cel mai slab din grila de evaluare.
Pe termen scurt, efectele asupra subsidiarelor din România vor fi reducerea apetitului de creditare şi creşterea dobânzilor la depozite, pe termen lung însă, spun unii analişti, ne putem gândi chiar la retragerea din România. EFG este acţionar majoritar al Bancpost, National Bank of Greece deţine Banca Românească în timp ce Piraeus şi Alpha Bank activează la noi în ţară sub brand propriu. Per ansamablu, grecii adună 30% din capitalul străin din sistemul bancar autohton şi aproximativ 17% din active. Alpha Bank şi Bancpost sunt bănci de top 10 cu sute de mii de clienţi
Distruşi de „naţionalism”. Statul grec se împrumută la aceeaşi dobândă cu românul de rând
Principalul motiv pentru care cele patru grupuri financiare au primit calificativul „extrem de speculativ” este portofoliul suprasaturat de obligaţiuni ale statului grec. Mai clar, împrumuturile acordate NBG şi Piraeus propriului stat sunt de peste trei ori mai mari decât capitalul propriu în timp ce portofoliul de obligaţiuni greceşti ale EFG reprezintă 170% din capital.
În condiţiile în care, dobânda la titlurile Greciei a ajuns la aproximativ 30%(cam cât dobânda la un card de credit deschis în România), nimeni nu va mai accepta drept garanţie la credit obligaţiunile grecilor. Băncile rămân astfel fără una dintre principalele surse de finanţare. Menţionăm că modelul de dezvoltare al băncilor greceşti în România s-a bazat aproape exclusiv pe intrări de capital din ţara mamă ele fiind puse astăzi în faţa unei schimbări majore pe care nu este sigur că o vor suporta fără repercusiuni.
Au rămas la mâna populaţiei şi a firmelor
Cu accesul la pieţele internaţionale limitat aproape la zero din motivele enunţate mai sus, băncilor greceşti le mai rămâne o singură sursă de finanţare şi anume depozitele atrase de la populaţie şi de la firme. Doar că şi aici apare o problemă, inclusiv în România. Ele oferă deja cele mai mari dobânzi de pe piaţă la depozite şi conturi de economii atât în lei cât şi în euro iar eventuală majorare viitoare le-ar pune în pericol serios activitatea.
De altfel atât guvernatorul BNR Mugur Isărescu cât şi mai mulţi bancheri importanţi din România au avertizat cu mai multe ocazii că dobânzile mari practicate de greci la depozite riscă să distosioneze realitatea pieţei bancare din România. În plus, retrogradarea în sine este o ştire care poate duce, în anumite circumstanţe, la retrageri de numerar din băncile elene.
România în pericol. Grecii duc banii acasă
Chiar dacă guvernatorii băncilor naţionale ale celor două ţări au dat asigurări că băncile greceşti sunt stabile, nu toată lumea este de aceeaşi părere.
Criza din Grecia va afecta cu siguranţă România şi Bulgaria, iar consecinţele au început deja să se facă simţite, primul efect fiind reducerea creditării de către subsidiarele băncilor elene, potrivit unui raport al băncii japoneze Nomura analizat şi redat parţial pe un blog Financial Times (FT). „În prezent, subsidiarele româneşti finanţează deja de ceva timp băncile-mamă din Grecia”, potrivit analizei Nomura. Din luna aprilie a anului trecut, costurile de finanţare ale băncilor elene pe piaţa autohtonă au fost mai mari decât în România, continuă analiştii băncii japoneze.
Vine din toate părţile
Băncile greceşti nu reprezintă singurul canal de contagiune. Societe Generale, acţionarul majoritar al BRD şi una dintre cele mai mari bănci franceze este, la rândul ei, în pericol de a fi retrogradată din cauza expunerii pe Grecia. Băncile franceze deţin obligaţiuni ale statului grec de peste 30 de miliarde de euro.
