Retragerea Fondului Monetar Internaţional i-ar putea costa pe unguri jumătate de miliard de euro pe an.
Forintul a pierdut aproape 3% în faţa euro, iar prima de risc a Ungariei a crescut cu 0,5 puncte procentuale în prima zi de tranzacţionare de după anunţul FMI că întrerupe negocierile. Norocul Ungariei este că acordul cu Fondul era mai mult simbolic după ce a reuşit să evite să tragă vreo tranşă timp de un an. Chiar şi aşa, pieţele financiare au reacţionat nervos, ca urmare a incertitudinii crescute.
Riscuri mai mari
Derivativele Credit Default Swaps (CDS) au crescut cu 50 de puncte, până la 366 de puncte de bază, ceea ce înseamnă că, dacă vrea să se împrumute, guvernul trebuie să plătească acum, peste dobânda standard, o marjă de risc suplimentară de 3,66%. Astfel, Ungaria a ajuns pe locul al nouălea în lume, imediat după România, pentru care CDS-urile sunt cotate la 378 de puncte de bază. Deprecierea din Ungaria a antrenat şi leul, a cărui cotaţie a scăzut cu doi bani în faţa euro încă de la primele ore. Ulterior, leul a recuperat jumătate din pierdere. FMI şi Comisia Europeană au întrerupt negocierile cu Ungaria duminică, pentru că nu erau de acord cu măsurile propuse de guvernul condus de Viktor Orban, printre care taxa pe veniturile băncilor sau programul de salvare a debitorilor. De asemenea, Ungaria a refuzat să adopte noi măsuri de austeritate, chiar dacă ţinta de deficit bugetar pentru anul 2010 a fost depăşită cu 20% încă din primul semestru.
Înapoi în septembrie
Ieri, după ce a început panica de pe piaţa financiară, guvernul ungar a păstrat o poziţie fermă, timp de câteva ore. Guvernul ungar nu va introduce noi măsuri de austeritate, considerând că acestea sunt principalul motiv al scăderii economice şi şomajului ridicat, a declarat ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, citat de Bloomberg luni dimineaţă. Până la prânz, acelaşi oficial şi-a nuanţat atitudinea. Guvernul ungar se aşteaptă să ajungă „în cele din urmă” la un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE) şi anticipează că discuţiile cu creditorii internaţionali vor fi reluate în luna septembrie, a spus Matolcsy, citat de Reuters. „Discuţiile (din weekend) nu au eşuat, ci am încheiat o etapă a negocierilor. Nu le place taxa asupra băncilor, dar daţi-mi voie să afirm că trebuie să luăm această măsură pentru că astfel va rezulta un nivel sustenabil al deficitului bugetar”, a afirmat el. Matolcsy a adăugat că numai trei dintre cele 27 de state membre UE au un deficit bugetar de sub 3% din PIB. „În Ungaria vom avea în acest an un deficit de 3,8% din PIB, iar pentru anul viitor cifra va fi de sub 3% din PIB, deci vom fi în avangarda, în elita UE”, a arătat ministrul ungar al Economiei.
Simulare financiară
Pentru serviciul datoriei publice a ţării, deprecierea de curs cumulată cu creşterea marjei de risc se poate traduce într-o creştere cu 15% a costurilor cu dobânzile exprimate în monedă naţională. În cazul Ungariei, unde datoria publică este de 80% dintr-un PIB de 93 de miliarde de euro, serviciul dobânzilor creşte de la 3 la 3,5 miliarde de euro. În România, unde datoria publică este de 34% dintr-un PIB de 125 miliarde de euro, un derapaj similar al pieţelor ar duce la creşterea costurilor cu dobânzile de la 2 la 2,3 miliarde de euro pe an.
3% a fost deprecierea forintului.
