Potrivit scenariilor guvernamentale, România este la doar doi ani distanţă de situaţia Irlandei şi la patru ani de cea a Greciei.
Fără tăieri de cheltuieli, datoria publică a României ar urma să ajungă la 62% din PIB până în 2012, a spus premierul Emil Boc, spulberând astfel mitul că România s-ar bucura încă de avantajele unui grad redus de îndatorare bugetară. Potrivit Eurostat, după trei ani de stagnare, la 12-13%, datoria publică a explodat în 2009 până la 23,7% pe final de an. Datele rectificate ulterior de Ministerul Finanţelor indică o datorie de 30,14% la sfârşitul anului 2009, care ulterior a scăzut până la 28,77% la sfârşitul lunii februarie. O creştere a datoriei de 15-16 puncte pe an nu este exclusă în condiţiile unui deficit bugetar mare, apropiat de 10% din PIB, la dobânzi împovărătoare şi pe o tendinţă de scădere a PIB. „E posibil”, a comentat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, scenariul lui Emil Boc. „Dinamicile nu sunt liniare. Dacă nu se iau măsuri, se poate ca datoria publică să accelereze”, a spus Croitoru.
Irlanda: de la 25% la 64% în doi ani
Cel mai recent exemplu de creştere galopantă a datoriei publice este Irlanda. De la 25% din PIB în 2007, a crescut la 43,9% în 2008 şi la 64% în 2009. Acum, România plăteşte dobânzi de 1,8 miliarde euro pe an, adică 1,5% din PIB. O dublare a datoriei publice ar fi însoţită şi de creşterea dobânzilor – de la media actuală de 5% la un minumum de 7% -, ceea ce înseamnă, practic, triplarea costurilor cu dobânzile, până la 5 miliarde euro sau 4% din PIB. Cât al unui sector bugetar mare, ca educaţia sau sănătatea. Toate acestea ar avea consecinţe catastrofale.
Grecia: dobânzi cât bugetul educaţiei şi al poliţiei
Grecia, la un grad de îndatorare de 115% din PIB la sfârşitul anului 2009 (şi 140% prognozat pentru 2013), plăteşte anul acesta dobânzi de minimum 13 miliarde euro. Iar situaţia Greciei este, la rândul ei, foarte aproape. O dublare a datoriei publice în numai doi ani înseamnă că România poate ajunge la ordinul de mărime al Greciei – peste 100% din PIB – nu mai târziu de 2014.
Fără restructurare, taxele vor creşte
Pe lângă tăierile de salarii şi pensii cu 25% respectiv 15%, Guvernul şi FMI au pregătit un pachet-surpriză de ajustari bugetare, masive. Acesta vizează nu doar beneficiarii de fonduri bugetare ci şi pe contribuabilii care tocmai credeau că au scăpat de majorarea taxelor. Guvernul s-a angajat, prin Memorandumul suplimentar de Înţelegere convenit cu FMI şi UE, să majoreze unele taxe, dacă măsurile anunţate deja privind reducerea cheltuielilor nu vor fi aplicate până în iunie sau nu au efectul scontat. Memorandumul include măsurile de reducere a cheltuielilor convenite de autorităţile române cu instituţiile internaţionale, precum reducerea salariilor cu 25%, raţionalizarea numărului de angajaţi din sectorul public, diminuarea pensiilor cu 15%, îngheţarea pensionărilor anticipate şi extinderea bazei de impunere pentru impozitul pe venit, pentru a include şi tichetele de masă şi veniturile din câştigurile de capital.
„În cazul în care aceste acţiuni nu sunt implementate până în iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipată, vor fi implementate acţiuni suplimentare de majorare a veniturilor, inclusiv măsuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenţă bugetară anticipată”, se arată în Memorandumul de Înţelegere, citat de Mediafax. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat după întâlnirea cu membrii Biroului Permanent al Senatului că i-a informat pe aceştia „mai pe larg” despre conţinutul scrisorii de intenţie la acordul stand-by cu FMI. „Situaţia este destul de complicată, nu numai a României, ci mai ales în regiunea noastră. Nu putem să o neglijăm, nu putem să uităm impactul rapid care poate să apară, asta este caracteristica unei crize financiare, are o declanşare extrem de scurtă, cu momente violente de desfăşurare. Săptămâna trecută a fost un exemplu, impactul crizei financiare din Grecia nu s-a oprit la România, zlotul polonez a avut mişcări mult mai violente decât a avut leul românesc. Sunt lucruri pe care categoric le ştim, este bine să le evaluăm sub toate aspectele, nu doar financiar şi economic, ci şi social şi politic”, a mai afirmat guvernatorul BNR.
Lista celor mai dure măsuri convenite cu fmi
IMPOZIT PE TICHETELE DE MASĂ ŞI DOBÂNZI
Guvernul va extinde baza de impunere pentru impozitul pe venit, incluzând şi tichetele de masă, veniturile din câştigurile de capital, inclusiv dobânzile la depozitele bancare şi plăţile compensatorii, şi va elimina scutirile de la impozitul pe venit acordate programatorilor IT.
DISPONIBILIZAREA A 70.000 DE BUGETARI
Guvernul s-a angajat să limiteze până la începutul anului viitor personalul din sectorul public la 1,29 milioane de salariaţi, fapt care presupune disponibilizarea a 70.000 de bugetari.
ÎNGHEŢAREA PENSIONĂRILOR ANTICIPATE
Vor îngheţa pensionările anticipate începând din data de 1 iunie 2010 şi până la intrarea în vigoare a legii de reformă a sistemului de pensii, iar pensiile de invaliditate vor fi acordate numai dacă au fost aprobate în prealabil de echipe de evaluare medicală din Ministerul Muncii.
DISPARE AL 13-LEA SALARIU
Angajaţii din sectorul public nu vor mai primi al 13-lea salariu aferent acestui an, măsură ce va fi prevăzută în bugetul pentru 2011.
LIMITAREA FONDULUI DE SALARII
Fondul de salarii pentru sistemul bugetar va fi limitat anul viitor la 39 miliarde lei, prin reducerea numărului total de angajaţi în sectorul public.
CONTROLUL PERSOANELOR CU VENITURI MARI
Fiscul va avea o direcţie specială pentru controlul persoanelor fizice cu venituri mari.
REVIZUIREA CODULUI MUNCII PENTRU A REDUCE COSTURILE ANGAJĂRII
Codul Muncii va fi revizuit până la finele anului 2010 pentru a spori flexibilitatea timpului de lucru şi a reduce costurile angajării.
REÎNCEPE PRIVATIZAREA
Guvernul va începe procedurile de privatizare sau închidere pentru Termoelectrica şi va vinde pachetul majoritar de acţiuni la CFR Marfă. Autorităţile române s-au angajat să nu promoveze unele iniţiative legislative, precum proiectul legii insolvenţei personale. Distribuitorii de medicamente vor plăti un impozit pe cifra de afaceri.
Guvernul Boc: patru luni, cheltuieli în batjocură
Deşi Guvernul se angajase în faţa FMI să taie cheltuielile administraţiei, instituţii guvernamentale şi companii de stat au cumpărat, în primele patru luni ale anului, maşini, laptopuri şi telefoane mobile de peste 100 milioane euro şi au bugetat alte achiziţii similare de 24 milioane euro, valoarea cumulată fiind apropiată de cea consemnată pe parcursul întregului an 2009, scrie Ziarul Financiar, citat de Mediafax. Raportat la suma achiziţiilor publice din anii anteriori, valoarea contractelor încheiate în intervalul ianuarie-aprilie 2010 de către instituţiile şi companiile guvernamentale este dublă comparativ cu întregul an 2007 (50 milioane euro) şi se apropie simţitor de suma înregistrată pe parcursul întregului an 2009 (140 milioane euro).
Pe lista achiziţiilor din acest an se regăsesc produse cumpărate şi în anii anteriori:
autoturisme, laptopuri, computere, telefoane mobile, aparate de aer condiţionat, fotocopiatoare, imprimante laser color, la care se adaugă alte produse cumpărate de diferite instituţii, printre care şi servicii de informaţii, precum laxative şi şosete, sau deja contractate, printre care fotolii, perne, sisteme de derulare a hârtiei igienice, aparate de gătit, uscătoare pentru mâini, perii de toaletă, aspiratoare, prosoape, prelungitoare priză, distribuitoare automate de săpun.
Salariaţii din companiile de stat scapă ieftin
Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a anunţat ieri că angajaţii din companiile de stat vor scăpa de reducerea salariului cu 25 de procente. „Doar cei cu venituri foarte mari din aceste companii vor fi obligaţi să plătească o taxă de solidaritate. Nivelul acestor venituri urmează a fi stabilit de Guvern”, a spus Vlădescu. Acest punct de vedere a fost împărtăşit de ministrul Economiei, Adriean Videanu, care a menţionat că unele companii de stat nu sunt bugetare şi dispun de fonduri proprii. De asemenea, Traian Băsescu declara săptămâna trecută că la nivelul companiilor naţionale restructurarea s-ar fi făcut încă de anul trecut şi că nu ar fi corect ca aceste reduceri de salarii să se aplice şi la acest nivel.
90% Acesta este impozitul care va fi aplicat sumelor ce depăşesc 9.500 de lei în cazul salariilor angajaţilor din companiile de stat
O altă categorie de privilegiaţi ar putea fi reprezentanţii statului în consilii de administraţie (CA), în adunări generale sau alte comisii ale companiilor naţionale. Preşedintele Traian Băsescu a declarat săptămâna trecută că a lăsat la latitudinea Guvernului impozitarea membrilor din consiliile de administraţie ale companiilor de stat. „Salariaţii ministerelor Economiei, Finanţelor sau ai altor ministere care se află în consilii de administraţie ca reprezentanţi ai statului vor fi impozitaţi cu procente foarte mari. Va stabili Guvernul aceste procente”, a precizat Băsescu.
Amintim că mulţi demnitari din eşaloanele doi sau trei ale PDL au câştigat anul trecut sute de mii de lei din prezenţa în consilii de administraţie ale societăţilor de stat: Graţiela Iordache ( secretar de stat la Ministerul Finanţelor), Marian Ţurlea (director de cabinet al ministrului Economiei), Constantin Stafie (secretar de stat la Ministerul Economiei), Gheorghe Dobre (secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării).
