La trei ani după ce a devenit prima ţară din zona euro care a trebuit redresată de UE, BCE şi FMI, Grecia a finalizat campania de privatizare a solului, multă vreme întârziată, iar programul a transformat ţara înglodată în datorii într-un câmp de luptă pentru naţiuni care caută acces în zona de schimburi comerciale a UE.
Investitorii ruşi, chinezi şi qatarioţi se înghesuie pentru a accede la noul portal al comerţului în Europa. Chinezii sunt interesaţi de aeroporturi, porturi şi căi ferate, ruşii sunt decişi să se infiltreze în ener-gie, iar afaceriştii din Qatar au declarat că doresc să investească în imobiliare. „Vom transmite mesajul că suntem o altă Grecie, o ţară favorabilă întreprinderilor“, declară ministrul elen al Dezvoltării, Kostis Hadzidakis.
Premierul Antonis Samaras a transmis acest mesaj la Beijing în această lună, chemând China să participe la „istoria de succes a Atenei“. Marea putere economică asiatică este hotărâtă să facă din Grecia o punte spre Europa, investind în proiecte de infrastructură mai mari decât investiţiile fă–cute în portul Pireu. În cadrul celui mai mare port de pasa–geri din Europa şi al unuia din–tre primele 10 terminale de containere, cheurile Pireului au devenit o bază operaţională pentru chinezi după ce Cosco, compania maritimă de stat, a închiriat jumătate din port în 2010.
„Dictatul” Moscovei
Săptămâna trecută a fost rândul Moscovei. Alexei Miller, puternicul şef al gigantului gazier rus Gazprom, a sosit la Atena pentru a treia oară pentru a discuta achiziţionarea Depa, o societate de gaz natural din Grecia, una dintre cele două firme din domeniu considerate a fi „bijuteria coroanei“ progra-mului de privatizare.
La întâl-nirile private cu premierul Samaras, Miller a precizat că Moscova nu vrea doar să cumpere societatea, nu va tolera nici o ingerinţă în afaceri. SUA şi UE ridică obiecţii pentru că Rusia exercită din ce în ce mai multă influenţă asupra sectorului energetic şi problema intrării Gazprom în Grecia a devenit un act de echilibru geopolitic delicat pentru Atena. În ultimele zile, funcţionarii greci lucrează pentru vinderea DESFA, operatorul reţelei de gaz natural, către societatea Socar din Azerbaidjan, susţinută de interese americane „din grijă pentru echilibru“.
Presiunile creditorilor
În al şaselea an succesiv de recesiune, Grecia, beneficiara a 240 miliarde euro din fondul de salvare, cea mai mare operaţiune din istoria occidentală, este supusă unei presiuni uriaşe pentru a avansa privatizările cu scopul reducerii poverii datoriei care va atinge 185% din PIB în acest an.
Ca urmare, s-a ajuns la o viteză vertiginoasă în derularea privatizărilor – aeroporturi regionale, imobile industriale, obiective sportive, plaje, hoteluri de stat şi staţiuni termale.
Dar, aşa cum arată profesorul Theodore Pelagidis, responsabil cu analiza eco-nomică la Universitatea din Pireu, „privatizările nu vor rezolva niciodată problemele financiare ale ţării, dar se speră că vor elimina corupţia legată de stat şi vor creşte efica-citatea producţiei”.
Oricum, dorinţa autorităţilor de a atrage investitorii este atât de puternică încât Parlamentul elen a adoptat recent o lege care oferă permis de sejur pe cinci ani pentru cetăţenii non-europeni care achiziţionează bunuri de peste 250.000 euro.
