Franţa, a doua economie a zonei euro, este în recesiune, produsul intern brut scăzând cu 0,2% în primul trimestru al lui 2013, a anunţat ieri Institutul Naţional de Statistică, Insee, care a precizat şi scăderea istorică de 0,9% a puterii de cumpărare a francezilor în 2012. Datele nu sunt optimiste nici la nivelul eurozonei, unde recesiunea continuă în zona euro în primul trimestru, cu un PIB în recul cu 0,2%, potrivit Oficiului european de statistici, Eurostat, în prima sa estimare publicată ieri.
În realitate, Franţa se află de multă vreme în recesiune şi de doi ani creşterea este zero iar datele experţilor arată că tendinţa va continua şi în acest an, toate reperele fiind pe roşu. Datele oficiale franceze arată că formarea de capital brut s-a contractat în primul trimestru 2013 cu 0,9% pentru al cincilea trimestru consecutiv, întreprinderile au scăzut investiţiile şi scad continuu exporturile, comerţul exterior contribuind negativ la evoluţia PIB-ului francez – minus 0,2%. Această performanţă negativă din primul trimestru este de prost augur pentru restul anului. Guvernul menţine previziunea sa de creştere de 0,1% în 2013, în pofida acestui trimestru negativ, convins că va fi realizată o creştere în al doilea semestru. FMI şi Comisia Europeană prevăzuseră o recesiune de 0,1% în Franţa în 2013.
Eurostat arată că de la finele anului 2011, zona euro se scufundă în recesiune, fără perspectiva de a ieşi prea curând. Potrivit previziunilor Comisiei Europene, în acest an, eurozona va cunoaşte o creştere de doar 0,4% iar cele 17 state ale Uniunii Monetare în ansamblul lor vor atinge o creştere abia în 2014, cu un PIB în creştere cu 1,2%. Rezultatul primului trimestru este mult mai rău decât se anticipase şi doar Germania este singura „supravieţuitoare” din punct de vedere economic – din inima Europei, creşterea demarând lent intervalul ianuarie-martie, cu 0,1%.
Germania şi Estul
Statistica privind creşterea germană este fragilă, dar este singura pozitivă din Uniunea Europeană, unde cifrele sunt în recul la acest început de an, cu excepţia unor ţări din Est: Slovacia, plus 0,3%, Ungaria, plus 0,7%, Bulgaria, plus 0,1% şi România cu plus 0,5%.
În primul trimestru, impulsurile pozitive nu au venit decât din consumul intern, arată Germania, în timp ce investiţiile întreprinderilor au continuat să scadă. Iar comerţul exterior „nu a avut practic nici un efect” asupra creşterii. Invers faţă de ţările din Est, statele din sudul Europei sunt în mod special afectate. Astfel, în Grecia economia – aflată în recesiune de şase ani – a scăzut cu 7,14% faţă de ultimul trimestru al anului trecut iar în Portugalia PIB-ul a scăzut cu 0,3% în primul trimestru, marcând intrarea în al treilea an de recesiune. În Italia, economia s-a contractat pentru al şaptelea trimestru consecutiv, o serie fără precedent de la debutul statisticilor trimestriale, în 1970. PIB-ul celei de a treia economii a zonei euro a scăzut cu 0,5% în primul trimestru, raportat la cel precedent. Şi Republica Cehă se cufundă în recesiune, cea mai îndelungată din istoria sa, cu o contracţie de 0,8% a PIB-ului.
În nordul Europei, economia olandeză s-a contractat cu 0,1%, de asemenea şi cea finlandeză, în timp ce Austria a stagnat.
Dezbateri
Persistenţa crizei zonei euro a deschis numeroase dezbateri, pe continent şi în SUA şi a fost analizată politica de austeritate ca fiind una din cauzele posibile ale stagnării. Întreaga lume este îngrijorată de faptul că Europa este singura regiune care nu înregistrează creştere. Un consens mondial al economiştilor, între care Premiul Nobel pentru Economie, Paul Krugman, FMI şi diverşi miniştri europeni de Finanţe sunt uimiţi de modul în care Europa cultivă în mod exclusiv obsesia datoriilor publice. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso şi chiar preşedintele BCE, Mario Draghi, au recunoscut că Europa a mers prea puternic spre austeritate, până la punctul de a ucide creşterea. Această politică, polarizată doar pe pragurile datoriei publice, uitând de creştere, riscă să ducă la disperare popoarele europene deoarece creează şomaj masiv. Italia, Franţa şi Germania văd apărând partide care au în program desfiinţarea euro.
În SUA, o supleţe monetară a determinat revenirea creşterii şi nu există risc inflaţionist. Finanţişti europeni arată că, dacă privim problemele în mod pragmatic, vedem că BCE s-a închis în rigiditate. Periculoasa criză politică în UE ar trebui să ducă la acţiuni pragmatice, flexibile şi inteligente, să se ia în seamă nemulţumirile europenilor.
