Problemele din aceste sectoare sunt o uriaşă rezervă de oportunitate, cred economiştii.
Agricultura şi zona energetică au un potenţial ridicat de scoatere din criză a României, au afirmat ieri participanţii la seminarul „De unde ar putea veni creşterea economică şi pe ce linii de business se mizează”, desfăşurat la BNR. Potenţialul există, dar problemele nu lipsesc. „Există trei probleme care trebuie rezolvate, anume crearea unei pieţe a produselor: agricole, în al doilea rând, scăderea evaziunii în domeniul comerţului cu cereale, apoi soluţii de comasare a explo-ataţiilor”, crede Ionuţ Dumitru, economist-şef RZB. Fără comasare agricultorii nici nu primesc creditele necesare, l-a completat Marinel Burduja, vicepreşedinte RZB. „Pentru acordarea unui credit o bancă cere îndeplinirea a trei condiţii. O suprafaţă de minimum 100 de hectare, un nivel profesional al celor care de multe ori vin doar cu entuziasm şi un colateral care să asigure recuperarea principalului şi a dobânzii”, a explicat cerinţele Burduja. O mare problemă este că legislaţia privitoare la comasare nu trebuie să fie una „permisivă” ci „obligatorie”, spune el. Cerinţele deloc scăzute ale bancherilor pentru a acorda un credit agricol au fost ironizate de ministrul Agriculturii, Adrian Rădulescu. „Înţeleg că acela trebuie să fie deştept, frumos şi bogat pe deasupra din punct de vedere al băncii”, i s-a adresat ministrul bancherului.
Dacă în privinţa politicilor fiscale mingea este în terenul Ministerului Finanţelor, după cum spune Rădulescu, în ceea ce priveşte evaziunea sunt anumite soluţii. „Ne-am propus un TVA diferenţiat care să determine o moară, spre exemplu, să cumpere cereale nu de la intermediarul care plăteşte TVA de 24%, ci de la micul producător care achită doar 3-4% TVA”, a explicat Rădulescu.
Potenţial ridicat în stocarea CO2
O altă direcţie în care se poate dezvolta economia este cea a energiei. În prezent consumul energetic ridicat este unul dintre handicapurile noastre. „Consumul energetic (pe unitate PIB – n.r.) este de cinci ori peste media europeană”, a explicat Ionuţ Dumitru. În vara acestui an, România va trimite CE proiectul unei staţii şi a unui depozit de captare a CO2 (din gazele de ardere de la termocentrale) şi sunt căutaţi investitori, a spus Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, Ion Ariton. În ceea ce priveşte proiectul unităţilor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, Şerban a precizat că este posibilă o întârziere a construirii reactoarelor, din considerente de finanţare. Există şi posibilitatea de a atrage noi investitori în proiect. Potrivit acestuia, companii din Coreea, China, Rusia şi America au manifestat interes pentru construcţia celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.
BNR sugerează încurajarea muncii
Prezent la deschiderea seminarului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ţinut să se răfuiască şi cu una dintre ideile proaste de pe piaţa ideilor, dar promovată cu insistenţă, anume cum că stimularea consumului ar putea ridica economia. Isărescu face astfel referire la o posibilă diminuare a nivelului TVA, care ar duce, cel puţin aparent, la micşorarea preţurilor şi la creşterea consumului. „Cum să stimulezi consumul când acesta a fost fost cu 14% (deficitul de cont curent în 2008 – n.r.) mai mare decât producţia internă?”, a întrebat retoric şeful băncii centrale. Punerea în practică a acestei idei, de altfel atrăgătoare pentru politicieni, ziare şi strategii campaniilor electorale, va duce la deficite externe mari, a avertizat Isărescu. „Avem nevoie de stimularea muncii prin o flexibilitate mai mare pe piaţa muncii, prin reducerea poverii sociale. Va trebui să recurgem la reducerea CAS doar atunci când aceasta va fi sustenabilă. Nu poţi reduce CAS şi să îl creşti din nou peste un an”, a adăugat Isărescu.
