Consultantul angajat de statul român ar urma să finalizeze în luna februarie caietul de sarcini şi studiul de fezabilitate.
Proiectul hidrocentralei-gigant de la Tarniţa – Lăpuşteşti a intrat în linie dreaptă. Ministrul-delegat pentru Energie, Constantin Niţă, s-a întâlnit cu reprezentanţii Hidroelectrica şi cu cei ai autorităţilor locale pentru a evalua situaţia concretă de pe teren.
În acest context, ministrul Constantin Niţă a declarat că firma de consultanţă angajată de Guvernul României în proiectul hidrocentralei de la Tarniţa – Lăpuşteşti va finaliza în luna februarie caietul de sarcini şi studiul de fezabilitate, în aşa fel încât Guvernul va putea organiza licitaţia. Este vorba de compania Deloitte, care trebuie să furnizeze aceste documente în zilele următoare. Ministrul Constantin Niţă a precizat că viitorii investitori vor trebui să construiască acest obiectiv fără să primească garanţii guvernamentale.
”A venit vremea să ne apucăm serios de treabă în legătură cu acest obiectiv”, a spus Constantin Niţă. Valoarea estimată a proiectului este mai mare de un miliard de euro. Deja, pentru construirea hidrocentralei şi-au exprimat interesul companii din China, astfel că una dintre ofertele de la viitoarea licitaţie ar putea fi depusă de firma HydroChina.
Pentru realizarea efectivă a proiectului şi a celor două lacuri de acumulare presupuse de această hidrocentrală, autorităţile au nevoie de circa 200 de hectare de teren. În perioada următoare, autorităţile locale şi Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară vor avea ca sarcină clarificarea situaţiei juridice a terenurilor cu pricina. Cele care aparţin unor persoane private individuale şi composesoratelor din zonă ar urma să fie expropriate, iar actualii lor proprietari vor primi ”o justă şi prealabilă despăgubire, care va ţine seama de preţurile de pe piaţa imobiliară din zonă”, după cum au precizat reprezentanţii Prefecturii Cluj.
Realizarea acestui proiect va duce la reechilibrarea sistemului energetic naţional, care poate să fie dezechilibrat de funcţionarea reactoarelor centralei nucleare de la Cernavodă. Concret, ziua, hidrocentrala de la Tarniţa – Lăpuşteşti va putea produce energie electrică, pentru a acoperi vârfurile de consum, prin utilizarea apei din lacul de acumulare din amonte, iar noaptea va putea consuma surplusul de energie produs de centrala nucleară de la Cernavodă, prin pomparea apei din lacul în aval în cel din amonte, astfel încât dimineaţa hidrocentrala să fie pregătită să producă energie la capacitate maximă. Deocamdată, încă nimeni nu ştie când va fi finalizat acest proiect şi nici care sunt ţările din care ar putea proveni investitorii interesaţi de realizarea hidrocentralei. Însă interesul companiilor chineze este relevat şi de discuţiile bilaterale dintre cele două guverne, român şi chinez, începute în perioada în care Emil Boc era prim-ministru, dar şi de recenta vizită a ambasadorului Chinei la Cluj-Napoca.
Hidrocentrala de la Răstoliţa, aproape gata
Însă acesta nu este singurul proiect de hidrocentrală din Transilvania. ”Hidrocentrala de la Răstoliţa din judeţul Mureş este finalizată în proporţie de 90 la sută şi, în condiţii normale, ar trebui să fie finalizată în acest an”, a spus ministrul delegat Constantin Niţă. Pentru a finaliza întreaga lucrare, care a început pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, apoi a fost abandonată, autorităţile trebuie să exproprieze circa 200 de hectare, pe care va fi amenajat lacul de acumulare.
România, exportator de energie
Cele două proiecte hidroenergetice din Transilvania ar urma să întărească statutul României de exportator de energie. Ministrul Constantin Niţă a declarat că, ieri, de exemplu, România ar fi putut să exporte peste 1.000 de megawaţi, în condiţiile în care, în anul 2007, disponibilul de energie pentru export era zero. El a adăugat că România are potenţialul de a deveni un jucător important pe piaţa energiei din regiune şi a confirmat faptul că autorităţile române negociază exportul de energie în Turcia. Constantin Niţă a mai declarat că disponibilul de energie al producătorilor români este mai mare decât în alte perioade, din cauza închiderii multor unităţi economice în contextul crizei economice. Ministrul-delegat pentru Energie a adăugat că vechea strategie naţională din acest domeniu, elaborată în anul 2007, prevedea creşterea, an de an, a consumului de energie, însă această strategie a fost infirmată de realitate. El a afirmat că noua strategie din domeniul energiei, în curs de elaborare, va trebui să fie orientată într-o măsură mult mai mare către piaţa concretă.
