Peste 90% din cele aproximativ 3 miliarde euro care ajung anual în bugetul CNAS vor trece către privaţi, potrivit unui proiect de lege care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2012. În actuala lui formă, actul normativ are însă scăpări semnificative şi avantajează doar 6 grupuri străine.
Din 2013, cel mai târziu, majoritatea banilor care intră în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate vor trece în administrarea unor companii private, arată un proiect de lege elaborat de specialişti de la Cotroceni în colaborare cu Ministerul Finanţelor şi CNAS. Iniţiativa legislativă are ca principal scop îmbunătăţirea serviciilor medicale oferite românilor, dar şi eliberarea bugetului de stat de o povară care devine din ce în ce mai grea şi anume deficitul CNAS.
Pe scurt, companiile de asigurări care vor forma noul sistem vor încheia contracte cu furnizorii de servicii medicale (spitale şi medici de familie) şi, separat, cu beneficiarii (angajaţi şi angajatori care cotizează la CNAS). În acest fel, prin introducerea concurenţei, calitatea serviciilor medicale ar trebui să crească, la fel şi veniturile medicilor de familie (care îşi vor putea negocia contractele în funcţie de renume, număr de pacienţi şi dotarea cabinetelor) iar statul va scăpa de povara deficitului care va deveni problema noilor administratori. Contribuţia angajaţilor şi a angajatorilor la fondul de sănătate nu se va modifica însă pachetul de servicii de bază nu va mai conţine toate serviciile de până acum. Principalele excluderi vizează tratamentele stomatologice, curele balneoclimaterice şi serviciile din căminele pentru bătrâni. Toate acestea vor fi plătite suplimentar şi sunt deductibile în limita a 600 de euro pe an.
Cine va administra banii
O mare scăpare a legii o constituie însă criteriile ce sunt impuse administratorilor. Astfel, aceştia vor trebui să aibă cel puţin 1 milion de clienţi pe partea de asigurări de sănătate şi să fi vândut poliţe dedicate de cel puţin 500 de milioane de euro la nivel de grup. Aceasta în condiţiile în care toată piaţa asigurărilor de sănătate din România nu adună anual mai mult de 80 de milioane de euro. Principalii câştigători sunt marile grupuri internaţionale prezente în România, mai ales cele specializate în asigurări de sănătate în timp ce marele pierzător este, în actuala formă a legii, capitalul românesc investit în liderul local, Astra Asigurări. Potrivit calculelor specialiştilor, doar şase companii îndeplinesc în prezent criteriile legii, aceasta în ciuda faptului că însuşi autorul actului normativ, consilierul prezidenţial Virgil Păunescu, anunţa că ideal ar fi să existe aproximativ 10 jucători.
Liderul pieţei protestează
În acest context, mai multe companii, locale au elaborat o serie de propuneri de modificare a legii, pe care le-au trimis către Uniunea Naţională a Asigurătorilor din România (UNSAR). La rândul ei, Uniunea a trimis propunerile către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), care ar urma să le analizeze şi să le trimită mai departe autorilor.
Principala nemulţumire vine dinspre Astra Asigurări, care are şi câteva propuneri concrete. „Se introduc criterii discriminatorii în ceea ce priveşte asigurătorii cu capital integral românesc. Criteriile de calificare nu numai că nu încurajează participarea capitalului românesc în reforma sistemului sănătăţii, dar introduc chiar bariere în ceea ce priveşte participarea celui mai mare asigurător din România la această reformă, asigurător care are capital integral românesc”, spun cei de la Astra, care vin şi cu o propunere concretă: „Solicităm introducerea unui criteriu unic de calificare – cel puţin 1 milion de clienţi în portofoliul propriu de asiguraţi în anul fiscal anterior intrării în vigoare a titlului X din lege (şi anume, anul 2011), alături de autorizarea asigurătorilor care pot intra în sistemul de asigurări sociale de sănătate de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România”, arată reprezentanţii companiei.
