» Evolutia cursului de schimb afecteaza performantele Pilonului II de pensii obligatorii si musca din profitul pe care ar trebui sa il obtina participantii, daca acestia si-ar face socotelile in euro.
Ultimele date publicate de comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) arata ca activele nete ale Pilonului II – pensiile obligatorii – au depasit la finalul lunii iulie 1,7 miliarde lei, adica aproape 405 milioane euro (n.a. – 1 euro § 4,21 lei). Sistemul, o alternativa la pensia publica, a ajuns la 4,4 milioane de participanti, ale caror contributii se duc spre 12 fonduri ramase active in piata. Daca impartim activele nete la numarul de participanti, ar rezulta ca intr-un cont individual ar trebui sa fie, in medie, 92 de euro. Suma difera, evident, de la caz la caz: in functie de nivelul salariului fiecarui participant, de taxele de administrare, dar si de performantele administratorilor. Pe ansamblu, Pilonul II raporteaza o performanta medie anualizata de 13,23%, de la lansarea din luna mai 2008, potrivit calculelor Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).
Dar performanta pietei este sensibil influentata de rezultatele fondurilor mari, care, practic, trag media in sus. La ING, de pilda, unde sunt si cei mai multi participanti, valoarea unitara a activului net (VUAN) s-a majorat cu peste 20% de la debutul fondului (valoarea initiala – 10 lei). La extrema cealalta, Prima Pensie, un fond mult mai mic, afiseaza o crestere de 3% fata de valoarea initiala.
Comparand performanta medie a pietei cu inflatia, se poate concluziona ca Pilonul II a iesit castigator. Dar daca facem socoteala in euro?
Din datele Casei Nationale de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS), care in fiecare luna face calcule si in euro, suma totala virata spre Pilonul II, in cele 15 runde de colectare a contributiilor, este de aproape 408 milioane euro. Asadar, cam cu 3 milioane euro mai mult decat echivaleaza activele nete ale fondurilor la cursul la care s-a facut ultimul calcul (1 euro § 4,21 lei).
Diferenta e mica, dar pune cumva in lumina riscul valutar pentru cei care s-ar intreba daca un plasament intr-un depozit bancar in euro n-ar fi fost mai profitabil. Teoretic, se poate spune ca da; practic insa, este nerealist sa ne imaginam ca un participant ar fi preferat sa poata dispune personal de cei 7-8 euro – cat reprezinta in medie contributia obligatorie de 2% – cu care sa mearga la banca pentru suplimentarea lunara, eventual, a unui depozit deja constituit! Pe de alta parte, calculul in euro arata inca o data ca, transformat in suma neta, procentajul contributiei ramane derizoriu.
Comparatia in euro dintre sumele virate drept contributii si valoarea activelor nete mai scoate la iveala un lucru, mai ales daca privim primele trei fonduri din piata. Potrivit datelor CNPAS, catre ING, de pilda (VUAN ±20,2%), s-au virat in cele 15 luni, in total, 158,4 milioane euro. Calculata in euro, valoarea activelor nete este 158,2 milioane euro. La fel in cazul AIG (±16,7%): sume virate – 29,2 milioane, active nete calculate in euro dupa 15 luni – 29,1 milioane. Al treilea clasat, in schimb, AZT (±15,8%), desi cu o crestere mai mica la VUAN, iese mai bine la calculele activelor nete in euro: sume virate – 95,5 milioane, active nete calculate la cursul de schimb – 95,7 milioane euro.
