Ponderea mare a împrumuturilor în monedă străină şi riscul de neplată sunt principalele ameninţări pentru stabilitatea sectorului bancar românesc, arată Banca Naţională a României în Raportul asupra stabilităţii. Restanţele vor continua să crească şi în 2011, când vor atinge un maxim, însă, cel mai probabil, vor începe să scadă de anul viitor, arată documentul.
„Alte provocări pentru perioada următoare au în vedere gestionarea riscului de contagiune ce s-ar manifesta în cazul unor evoluţii adverse pe pieţele internaţionale ca urmare a crizei datoriilor suverane sau a încetinirii semnificative a creşterii economice în economiile dezvoltate, echilibrarea structurii pe monede a fluxurilor de credite noi şi îmbunătăţirea instrumentarului de intervenţie rapidă în cazul instituţiilor de credit aflate potenţial în dificultate”, se arată într-un comunicat al BNR privind lansarea „Raportului asupra stabilităţii financiare”.
Potrivit Băncii Naţionale a României, această situaţie necesită continuarea eforturilor pentru menţinerea solvabilităţii, provizionării şi lichidităţii la niveluri adecvate, precum şi adoptarea de noi măsuri prudenţiale.
Totodată, componentele nebancare ale sistemului financiar – sectorul asigurărilor, al fondurilor de pensii, al instituţiilor financiare nebancare şi cel al pieţei de capital – au avut o evoluţie mixtă în anul 2010 şi în prima parte a acestui an, dar riscul sistemic s-a menţinut la un nivel scăzut.
Sistemele de plăţi şi sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare nu s-au confruntat cu probleme deosebite, datorită măsurilor adoptate de banca centrală în scopul limitării riscurilor asociate funcţionării acestora, se mai arată în comunicat.
BNR şi-a făcut treaba. Băncile stau bine în ghete
Riscurile la adresa sectorului bancar au fost gestionate corespunzător, prin eforturile proprii ale instituţiilor de credit, materializate în consolidarea nivelurilor de solvabilitate, provizioane şi lichiditate.
„Banca Naţională a României şi-a continuat şi diversificat politica macroprudenţială prudentă, prin asigurarea punctuală de lichiditate, solicitarea proactivă de capitaluri, supravegherea atentă a băncilor şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare”, se mai arată în comunicat.
Rezultatele celui mai recent exerciţiu de testare a rezistenţei băncilor la şocuri economice realizat de către BNR arată că, în situaţia puţin probabilă în care scenariul advers luat în considerare s-ar materializa, indicatorul de solvabilitate şi rata fondurilor proprii de nivel 1 rămân la niveluri superioare cerinţelor minime prudenţiale.
Un rol benefic pentru menţinerea stabilităţii sistemului financiar din România, în condiţiile continuării procesului de dezintermediere, l-a avut şi Iniţiativa Europeană de Coordonare Bancară, în cadrul căreia cele nouă bănci participante şi-au îndeplinit la nivel agregat angajamentele de menţinere a expunerilor şi de asigurare a unei capitalizări individuale a instituţiilor de credit din România peste pragul de 10 la sută, mai spune BNR.
