Peste un sfert din români nu mai au bani după acoperirea cheltuielilor de bază, iar dintre persoanele care mai rămân cu bani, 30% îi folosesc pentru plata datoriilor, 26% economisesc şi 23% îşi cumpără haine noi, potrivit unui sondaj Nielsen România.
Celelalte cheltuieli majore, pe destinaţii, sunt îmbunătăţirea locuinţei (19%), distracţiile în afara casei (17%), vacanţele (16%) şi achiziţionarea gadgeturilor tehnologice (13%), potrivit sondajului global privind încrederea consumatorilor şi intenţia de a cheltui. Comparativ cu media europeană, românii îşi prioritizează în mod diferit banii rămaşi, alocând mai mult pentru plata datoriilor şi mai puţin pentru economisire. Astfel, cei mai mulţi europeni – 33% – spun că folosesc sumele suplimentare pentru a economisi, 30% îşi cumpără haine noi, 27% achiziţionează vacanţe, 25% îşi plătesc din datorii şi 23% cheltuiesc pe divertisment în afara casei. Media europenilor care rămân fără bani după acoperirea cheltuielilor de bază este de 22%.
“Rezultatele din România arată intenţia – raportată la veniturile mai mici faţă de alte ţări europene – de a cheltui mai puţin comparativ cu media europeană pentru divertisment în afara casei şi vacanţe. Rezultatele sunt în linie cu media europeană în ceea ce priveşte amenajarea casei şi noi produse IT, dezvăluind cei doi poli fundamentali ai societăţii noastre în acest moment, anume segmentul de consumatori mai static, mai conservator şi segmentul mai dinamic, care tinde din ce în ce mai mult spre modernitate” spune Cătălina Laschon, director al departamentului de Cercetare a Consumatorului Nielsen România.
Consumul ia o pauză de respiraţie la nivel global
În ceea ce priveşte tendinţa la nivel global, Nielsen arată că intenţia de cumpărare a scăzut în ultimul trimestru al anului trecut pentru toate categoriile de produse şi activităţi şi a revenit la nivelul atins în trimestrul al patrulea din 2012.
În acelasi timp, intenţia de a economisi (47%), cheltuielile pe tehnologiile nou apărute (24%) şi cheltuielile pe proiectele de modernizare a casei (20%) au scăzut cu câte 5 puncte procentuale, ajungând în linii mari la rezultatele de la finalul anului 2012.
În ceea ce priveşte indicele de încredere a consumatorilor la nivel mondial, acesta s-a menţinut constant, la un nivel de 94 de-a lungul a trei trimestre consecutive, crescând la finele lui 2013 cu 1 punct faţă de primul trimestru al aceluiaşi an şi cu 3 puncte comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Indonezia a raportat cel mai mare indice al încrederii consumatorilor (124) pentru al patrulea trimestru consecutiv, la polul opus situându-se Portugalia, Italia, Croaţia şi Slovenia. Sondajul global al Nielsen măsoară nivelul de încredere a consumatorilor, principalele îngrijorări ale acestora şi intenţia de cumpărare în rândul a peste 30.000 de respondenţi cu acces la internet din 60 de ţări.
