România va intra în circuitul ştiinţific internaţional prin construirea unui laser de mare putere finanţat cu milioane de euro de către Comisia Europeană. La acest proiect vor fi angajţi cercetători din întreaga lume selctaţi pe baza unui concurs internaţional.
Comisia Europeană a aprobat finanţarea cu 180 de milioane de euro din fondurile structurale a construcţiei în România, pe platforma de la Măgurele, lângă Bucureşti, a laserului şi laboratoarelor proiectului „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP”. Acest proiect implică 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre şi face parte dintr-o iniţiativă mai amplă, care include şi Republica Cehă şi Ungaria, în scopul creării unui consorţiu de cercetare european de avangardă.
România vine cu 20%
Dragoş Ciuparu, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică, în mandatul lui Daniel Funeriu, a sprijinit acest proiect încă din momentul în care acesta era în faza de simplă iniţiativă. „Prin anul 2006, o comunitate a oamenilor de ştiinţă s-a gândit că ar putea crea un laser imens cu o putere de 150 de megawaţi.
Ulterior, după studii mai amănunţite, cercetătorii şi-au dat seama că ar fi mai potrivit să realizeze trei infrastructuiri de cercetare cu laseri una la Praga, alta la Szeghed şi în fine, ultima, la Măgurele”, explică Ciuparu. Alegerea Bucureştiului ca loc pentru producerea de reacţii nucleare cu ajutorul laserelor s-a făcut pragmatic: statele din Europa de Est nu aveau infrastructură de cercetare dar aveau la dispozţie instrumente finaciare pentru a-şi crea această infrastructuă: e vorba de fondurile structrurală. România este obligată să investească echivalentul a 20% din valoarea sumei puse la dispoziţie de europeni care se ridică 180 de milioane de euro.
Condiţii ca în Occident
Dragoş Ciuparu ne-a mai precizat că în prima fază a proiectului vor fi angajaţi 25 de cercetători, numărul acestora urmând să ajungă la 250. Coordonatorul proiectului din partea română a fost, prin ordin de ministru, profesorul Nicolae Zamfir, directorul Institului naţional de Fizică Horia Hulubei. El este cel care a stabilit cu cercetători din toată lumea agenda de cercetare a viitoarei infrastructuri şi a scris aplicaţia de proiect.
Proiect care va mai aduce câteva premiere în România: „Angajarea oamenilor se va face prin concurs internaţional. Grila de salarizare prevăzută în proiect este la fel cu cea din oricare alt institut european de cercetare. Un cercetător senior care va lucra la Măgurele va primi aproxiamtiv 6.000 euro pe lună, salariu apropiat cu cele de la Centru European de Cercetare Nucleară. De altfel, am avut o discuţie îndelungată pe acest subiect atunci când am prezentat proiectul Comisiei Europene. Ei ne întrebau – cum credeţi că vor veni cercetători să lucreze în România pentru 500 de euro?”, povesteşte Ciuparu
Un semnal important
ELI-NP va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, care va include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive.
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a apreciat că finanţarea proiectului transmite un semnal important de încredere în ceea ce priveşte capacitatea autorităţilor române de a duce până la capăt, de a realiza acest proiect de mare importanţă. Avem toate garanţiile că putem să realizăm la orizontul anului 2017 acest proiect de o importanţă formidabilă atât pentru comunitatea ştiinţifică, dar şi pentru întreaga ţară. Acest proiect va reprezenta cel mai mare laser construit vreodată la nivel global”.
