Detensionarea unor stări conflictuale pe baza folosirii comunicării reprezintă principala activitate a unui mediator, o profesie tânără, care poate fi alternativă la justiţie.
Dobândirea calităţii de mediator este reglementată de Legea nr. 192/2006, iar principalele condiţii necesare pentru a profesa sunt capacitatea deplină de exerciţiu, absolvirea de studii superioare, vechime în muncă de cel puţin trei ani şi absolvirea
unui curs de formare a mediatorilor. Preşedinta Consiliului de Mediere, Anca Elisabeta Ciucă, precizează că cei trei ani de muncă, care nu trebuie să fie conformi cu studiile, reprezintă un minimum de experienţă în lucrul cu oamenii, iar studiile necesare nu trebuie să fie obligatoriu juridice.
Urmarea unui curs, care asigură accesul la profesie, se poate face doar la cei opt furnizori autorizaţi, care pot fi găsiţi pe site-ul Consiliului de Mediere – www.cmediere.ro. Cursul se desfăşoară pe parcursul a 14 zile, contra sumei de 3.100 de lei, reprezentând taxa de curs, iar la finalizare se achită 400 de lei, taxa de examinare. „Cursul foloseşte tehnici de comunicare şi negociere aplicate, limbajul transformaţional, cât şi construcţii verbale ce pozitivizează mesajul”, explică directorul departamentului vânzări al Centrului de Mediere Craiova, Mugur Mitroi.
Diverse domenii
Activitatea unui mediator nu reprezintă o abordare juridică a unui conflict, ci implică capacităţile mediatorului de a restabili relaţia. Mugur Mitroi spune că un mediator trebuie să identifice un conflict, să îl evalueze, după care, prin metode specifice, să încerce să îl facă funcţional prin recunoaşterea nevoilor părţilor aflate în conflict.
Referitor la modalitatea de profesare, mediatorii aparţin categoriei liber-profesioniştilor, prin urmare îşi pot desfăşura activitatea în mai multe feluri. Covicepreşedintele Uniunii Naţionale a Mediatorilor din România (UNMR), Zeno Şuştac, susţine că un mediator poate lucra într-un birou individual sau colectiv, într-o societate civilă profesională, într-un ONG sau ca salarizat în interiorul profesiei, în baza unui contract individual de muncă.
În prezent, sunt înregistraţi 1.343 de mediatori, iar aceştia pot fi găsiţi pe site-ul Consiliului de Mediere. „Mediatorii autorizaţi sunt la origine avocaţi, jurişti, economişti, ingineri sau psihologi, dar aceştia pot veni din oricare altă profesie, care nu intră în contradicţie cu alta, precum cea de judecător sau funcţionar public”, susţine Ciucă.
Bun comunicator
Orice mediator trebuie să cunoască tehnicile de comunicare la un nivel avansat, abilitate pe care o poate învăţa prin lucrul frecvent cu oamenii sau prin urmarea de cursuri de profil. „Un bun comunicator îi va putea ajuta pe ceilalţi să comunice la rândul lor pentru a-şi identifica interesele”, completează preşedin-
tele Consiliului de Mediere.
Pe lângă asta, profilul general al mediatorului este complex prin natura meseriei. „Mediatorul trebuie să fie un bun orator, un ascultător desăvârşit şi un fin psiholog”, consideră covicepre-
şedintele UNMR, Claudiu Ignat. Mai mult, o atitudine neutră este condiţia esenţială pentru o reuşită în mediere. „În condiţiile în care o instituţie îşi creează proprii mediatori, am mari îndoieli în ceea ce priveşte neutralitatea şi imparţialitatea”, exemplifică Mugur Mitroi.
Onorariul unui mediator este negociabil şi pleacă de la 100 de euro pentru o mediere. Reprezentanţii UNMR explică faptul că în
funcţie de complexitatea medierii, de durata acesteia, numărul de părţi implicate sau obiectul medierii, venitul poate varia, dar cu siguranţă reprezintă pentru părţi un efort financiar mai redus decât dacă ar apela la instanţă.
Etapele medierii
Spaţiul în care are loc medierea trebuie să fie liniştit, primitor, intim, neutru. Medierea se bazează pe cooperarea părţilor şi utilizarea de către mediator a unor metode şi tehnici bazate pe comunicare şi negociere. Mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii. Şedinţa de mediere se desfăşoară într-o sesiune comună, iar dacă mediatorul consideră că este cazul pot avea loc una sau mai multe sesiuni separate cu părţile. Procedura de mediere se închide, după caz, prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma soluţionării conflictului, prin constatarea de către mediator a eşuării medierii sau prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părţi. Înţelegerea la care au ajuns părţile poate să fie una totală sau parţială. La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevăzute în lege, mediatorul va întocmi un proces-verbal, care poate fi supus verificării şi autentificării notarului public.
Sursa: UNMR