Mai mult, reprezentantul Senatului Studenţesc al Academiei de Studii Economice precizează că un tânăr interesat de viitorul său trebuie să aplice pe poziţiile de internship din cadrul companiilor de care este interesat şi să se implice în activităţi de voluntariat.
Până pe 28 august, organizaţi Bucharest Summer University, care a ajuns la cea de-a şaptea ediţie. Ce aţi adus nou în acest an?
În primul rând, vorbim de o temă nouă, respectiv „Energie şi creştere economică”. An de an suntem nevoiţi să o schimbăm pentru a o adapta contextului. Aici, ne referim atât la contextul geo-politic global, cât şi la cel economic. Totodată, anul acesta, avem mai multe dezbateri. Pe lângă partea de transmitere de informaţii şi de a primi feedback (răspuns – n.r.) de la participanţi, organizăm de exemplu dezbateri pe tema dezvoltării unei cariere în sectorul energetic.
Cum aţi ales tema pentru această ediţie?
Am constatat faptul că energia este un subiect de interes şi se află pe agenda publică. Astfel, am gândit câ sunt multe de spus şi analizat în ce priveşte energia.
Care este formatul şcolii?
Pe lângă partea de cursuri, care se desfăşoară de la 9.00 la 12.00 şi de la 15.00 la 18.00, participanţii vor putea să-şi dezvolte reţeaua de contacte şi vor avea ocazia să socializeze şi interacţioneze cu tineri din 25 de ţări. Aceste ultime avantaje le dezvoltăm în cadrul team-building-urilor, cât şi prin diferite activităţi în aer liber (turul Bucureştiului, excursie de trei zile – n.r.). De asemenea, avem o seară denumită „Global Village”, în cadrul căreia fiecare participant îşi prezintă ţara. Acesta este un moment de exemplu în care românii pot cunoaşte mai multe despre Columbia sau cei din Panama, despre Marea Britanie.
Care sunt obiectivele ediţiei de anul acesta?
În primul rând, ne dorim să le transmitem informaţii utile participanţilor prin cursurile la care vor lua parte (15 cursuri – n.r.). Mai mult, urmărim ca participanţii străini să se simtă bine în România pentru a le oferi lor înşile un motiv să revină. În plus, ne interesează să promovăm Bucureştiului, pentru că noi credem în potenţialul acestei ţări.
Ce beneficii le va aduce această experienţă studenţilor?
Absolvenţii Bucharest Summer University vor putea participa la o dezbatere publică având informaţiile necesare. Ei sunt în primul rând cetăţeni şi trebuie să ştie că în locurile de unde provin cheia succesului este de a avea informaţii şi a dezbate priceput şi inteligent. În al doilea rând, această şcoală poate fi o platformă de a cunoaşte mai bine ce presupune domeniul energetic, care este în creştere şi în permanentă schimbare.
Pe lângă studenţii români, aţi acceptat tineri din alte 25 de ţări. Pe ce criterii i-aţi ales?
În primă fază, am popularizat evenimentul pe plan global, prin partenerii noştri. De asemenea, s-a stabilit o comisie de selecţie, formată din profesori şi specialişti (Ion Roşca, rector al Academiei de Studii Economice; Viorel Lefter, prorector ASE; Valerică Olteanu, decan al Facultăţii de Marketing, ASE; Călin Vegheş şi Ionel Dumitru, prodecani ai Facultăţii de Marketing – n.r.) care au analizat aplicaţiile trimise de participanţi. Toate aplicaţiile au fost trimise până la începutul lui iunie, iar timp de două luni au fost purtate dialoguri pentru a afla mai multe despre ce îşi doresc şi a creiona produsul şcolii de vară. Oricum, credem că cei aleşi sunt buni, competenţi şi interesaţi foarte mult de temă.
Cum a evoluat Bucharest Summer University? Cum aţi ajuns la 55 de participanţi?
Noi considerăm că este potrivit să avem 55 de tineri, deoarece îi putem coordona mai bine şi asigura tot ce le este necesar, dar putem crea şi legături între ei. De exemplu, este foarte greu să strângi 200 de oameni şi să-i mai faci să se şi cunoască între ei. Astfel, ne-am gândit la un număr gestionabil.
Românii participanţi din ce facultăţi provin? Sunt doar din cadrul celor cu profil economic?
De fiecare dată, am mers pe un mix care cuprinde atât studenţi din cadrul facultăţilor din ASE, cât şi alţi studenţi din exterior cu preocupări economice sau conexe cu domeniul economic. Anual, tema o concentrăm pe probleme economice, dar am abordat şi subiecte din apropiere.
Cum sunt organizaţi toţi participanţii?
Încă din prima zi, aceştia au fost împărţiţi în şase grupuri de lucru, care au fost constituite tot pe criteriul de avea diversitate şi sunt coordonate de către un lider din partea noastră (Senatul Studenţesc – n.r.). Liderul de echipă le va facilita interacţiunea cu noi şi le va rezolva toate problemele. Totodată, fiecare echipă va avea sarcina de a participa la un concurs pentru a-i stimula pe membri să se implice mai mult şi de a ne dovedi că sunt valoroşi. La final, toţi participanţii vor fi evaluaţi şi vor putea primi cinci puncte transferabile internaţional.
Ce presupun aceste puncte?
Cu acestea, absolvenţii vor putea să-şi echivaleze un curs la facultatea de la care provin, pe care îl urmează timp de un semestru. De exemplu, anul trecut, am avut un participant care primise un internship în cadrul unei companii, iar, pentru a nu lipsi timp de un semestru de la master, toată vara a participat la patru şcoli de vară pentru a-şi echivala întreg semestrul şi a nu ocoli oportunitatea primită.
De asemenea, cursurile sunt ţinute de către invitaţi naţionali, dar şi internaţionali din ţări precum Elveţia, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii. Pe ce criterii i-aţi ales?
În principal, am dorit să vedem care sunt principalele centre de cercetare şi universitare internaţionale cu competenţă în domeniul energetic. Astfel, am contactat diverşi specialişti, rugându-i să ne ofere posbilitatea de a afla rodul muncii lor. În final, avem invitaţi din cadrul unei universităţi din SUA (Old Dominion University – n.r.), Centrului de Cercetare din Zurich, CEPS (Center for European Policy Studies) şi Agenţiei Europene pentru Reglementarea Energiei. La nivelul României, am cooptat directori de companii naţionale, specialişti din domeniul reglementării şi oameni din practică, pentru a le oferi participanţilor o imagine cât mai largă a domeniul energetic.
Ce impact vor avea aceşti invitaţi asupra participanţilor?
Unul destul de semnificativ, pentru că tinerii pot afla lucruri de ultimă noutate, iar, în acelaşi timp, pot să-şi găsească mentori printre personalităţile invitate, care pot să le ofere sfaturi atât despre carieră, cât şi despre cercetare.
Mai devreme, ne vorbeaţi de comisia de selecţie, denumită şi „Board of advisors”. Ce rol mai are aceasta?
Reprezentanţii „Board of advisors” stabilesc metoda de evaluare de la finalul cursurilor şi îi evaluează propriu-zis pe participanţi. Pe scurt, ei supervizează toate procesele şcolii.
Ce sfaturi aveţi pentru tinerii studenţi care au dorinţă de a se dezvolta?
Îmi permit să spun că a participa la multe evenimente şi a fi în permanenţă în contact cu cele mai noi informaţii, dar şi cu colegii interesaţi de acelaşi domeniu, nu reprezintă decât un plus pentru viitor. De asemenea, tinerii să nu rateze posibilitatea de a se implica în activităţi de voluntariat, cât şi să aplice pentru diverse internship-uri în cadrul companiilor de care sunt interesaţi.
Istoricul şcolii
Bucharest Summer University (BSU) s-a aflat anul trecut la cea de-a şasea ediţie, anul 2005 fiind primul în care Academia de Studii Economice din Bucureşti, prin intermediul Senatului Studenţesc, şi-a asumat responsabilitatea construirii şi desfăşurării unui asemenea program la nivelul instituţiei.
2005. Prima ediţie a BSU a avut 40 de participanţi, studenţi, masteranzi şi doctoranzi din mediul universitar românesc, european şi din cel extra-comunitar, care au abordat tema „Integrarea diversităţii economice în Europa”.
2006. „Pregătirea IMM-urilor pentru o economie bazată pe cunoştinţe” a fost tema celei de-a doua ediţie BSU, în cadrul căreia au luat parte ca invitaţi Lester Lloyd Reason, profesor la Ashcroft International Business School, Cambridge din Marea Britanie, Mihai Tănăsescu, Varujan Vosganian, Codruţ Sereş, Mircea Geoană şi Cristian Buşu.
2007. Cea de-a treia ediţie a avut o audienţă de 70 de participanţi, care au dezbătut tema „Strategii globale de investiţii în noua realitate economică”. Aspectele legate de această temă au fost dezbătute împreună cu specialişti de la Fondul Monetar International, Banca Mondială şi profesori din universităţi.
2008. În cadrul celei de-a patra ediţii a BSU, tema abordată a fost „Cele patru libertăţi fundamentale ale Uniunii Europene”. La acea vreme, în total s-au desfăşurat 14 cursuri şi seminarii prezidate de specialişti din domeniul economic şi profesori de la universităţi de referinţă din Europa, precum Roxana Rizea, Lazăr Comănescu, Jean Cattan, Tim Evans, Gerdwin Lammers şi Dumitru Miron.
2009. Tema celei de-a cincea ediţii a fost „Economic şi politic în lumea globală”, în cadrul evenimentului fiind discutate aspecte legate de criza economică actuală şi schimbarea de paradigmă în economie. Parcurgerea celor 2 săptămâni de cursuri a condus la acumularea de către participanţi a 5 puncte ECTS, prin promovarea unui test final.
2010. Tema celei de-a şasea ediţii a BSU a fost „Risc şi securitate în lumea globală”, în cadrul programului fiind dezbătute aspecte ce aparţin domeniilor: economic, politic naţional şi internaţional, militar, social, energetic, alimentar şi al mediului informatic.
Detalii
Până pe 28 august, 55 de tineri economişti din 25 de ţări, cu vârsta între 19 şi 27 de ani, participă la cursuri, seminarii şi dezbateri pe tema „Energie şi creştere economică”, în cadrul celei de-a şaptea ediţii a şcolii internaţionale de vară Bucharest Summer University. Evenimentul este unul academic şi cultural internaţional, organizat anual de Academia de Studii Economice, prin intermediul Senatului Studenţesc la care participă studenţi din întreaga lume.
Pe parcursul celor două săptămâni, specialişti şi profesori internaţionali de renume din domeniul energiei, români şi străini, sunt prezenţi pentru a discuta şi a dezbate împreună cu tinerii tema principală. Invitaţii sunt din ţări precum Elveţia, Marea Britanie, Norvegia şi Statele Unite ale Americii. Mai multe detalii despre profilul specialiştilor invitaţi le puteţi găsi pe www.bsu.ase.ro.
În completarea programului academic, organizatorii au pregătit şi un program cultural bogat în diferite activităţi în aer liber, respectiv seri culturale, petreceri şi excursii menite să ofere participanţilor un cadru adecvat pentru interacţiune şi comunicare, precum şi oportunitatea de a se cunoaşte. Nu în ultimul rând, participanţii vor avea şansa de a afla ceva despre cultura română.
La sfârşitul şcolii, în urma susţinerii unei probe de verificare a cunoştinţelor, tinerii vor putea obţine o diplomă de participare şi cinci puncte credit transferabile internaţional (ECTS) pe care participanţii, fie ei studenţi, masteranzi sau doctoranzi, le vor putea transfera în cadrul instituţiei de învăţământ din care provin.
Obiectivele şcolii
identificarea şi evaluarea tendinţelor, schimbărilor, evoluţiilor şi strategiilor specifice pieţei mondiale a energiei;
cunoaşterea şi înţelegerea elementelor economice de referinţă în domeniul energiei: resurse, consum şi politici;
înţelegerea şi evaluarea relaţiei energie – creştere economică şi a contribuţiei energiei la dezvoltarea durabilă;
prezentarea şi analiza perspectivelor de dezvoltare a unei pieţe europene competitive în domeniul energiei;
prezentarea şi evaluarea potenţialului de dezvoltare a unei cariere profesionale în domeniul energiei.
