Ce s-a ales de milionul de locuri de muncă promise de USL

3.650 la Poşta Română, 929 la Oltchim, 430 la Combinatul Chimic Amurco, 147 la Mechel… Nu sunt steagurile lui Caragiale, ci doar câteva dintre disponibilizările anunţate în ultimul timp. Unii au primit deja preavizele, altora le vor fi înmânate spre toamnă. Concedieri sunt preconizate şi în rândul funcţionarilor din ministere, iar circa 60.000 de posturi vacante urmează a fi desfiinţate. Premierul Victor Ponta se laudă însă cu crearea de locuri de muncă, gândindu-se probabil cu nostalgie la milionul de locuri de muncă promise înainte de a se instala la putere.

Noi şi noi disponibilizări sunt anunţate aproape în fiecare zi din diferite domenii şi părţi ale ţării, dar premierul şi membrii Cabinetului său nu văd în aceasta nici un motiv de îngrijorare. Ba chiar rezultă din unele declaraţii o oarece bucurie că oamenii se vor înscrie voluntar pe lista disponi­bilizaţilor şi vor pleca acasă cu bani, din plăţi compensatorii, indemnizaţie de şomaj şi altele. De pildă, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, spunea, referindu-se la situaţia de la CFR SA, CFR Călători şi CFR Marfă, că sunt „foarte mulţi care s-au înscris deja“ şi că „în acest mod facem restructurare“. Întrebat ce înseamnă „foarte mulţi“, ministrul liberal a răspuns că sunt „mii“, dar a ţinut să precizeze că are un obiectiv: „să nu dăm nici un om afară şi să rămână fără venituri“.

Disponibilizări au fost anun­ţate şi la Poşta Română: 3.650 de salariaţi, reprezentând 11,4% din personal. Concedierile se vor face într-o singură etapă, în prima decadă a lunii septembrie, lista finală cu nume urmând a fi finalizată la sfârşitul lunii august. Tot atunci se vor stabili şi salariile compensatorii cuvenite fiecăruia (între 3 şi 30 de salarii, în funcţie de vechime). Reamintim că Poşta Română trebuia să fie privatizată în cursul acestui an, dar nici un investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până la expirarea termenului limită – 28 mai. Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Română sunt Ministerul pentru Societatea Informaţio­nală (75%) şi Fondul Proprietatea (25%).

La Oltchim Râmnicu Vâlcea, situaţia a ajuns să fie atât de tensionată, încât la ultimul protest al salariaţilor şi foştilor angajaţi prefectul Mircea Nadolu a fost scos cu forţa din maşină şi obligat să participe la discu­ţiile cu reprezentanţii sindicatului. Reducerea de personal, anunţată în luna mai, viza 929 de salariaţi (602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti) şi era justificată prin realizarea unei economii lunare de circa 1,2 milioane euro. Şi la Oltchim, cei disponibilizaţi beneficiază de indemnizaţie de şomaj, venit de completare (acordat până la 24 de luni, în funcţie de vechime) şi de salarii compensatorii (cuprinse între 17.106 lei şi 51.318 lei, tot în func­ţie de vechime).

Dificultăţile economice cu care se confruntă societatea au dus la disponibilizări şi la Combinatul Chimic Amurco Bacău. Aici, însă, procentul este mult mai mare: circa 57%. Mai precis, din această lună, au fost conce­diaţi colectiv 430 de salariaţi dintr-un total de 747. Faţă de colegii lor de la Poştă sau de la Oltchim, aceştia vor primi doar câte trei salarii compensatorii medii pe unitate.

Şi la Mechel Câmpia Turzii continuă disponibilizările de personal (147 de angajaţi au primit preavizul de 20 de zile), în timp ce autorităţile locale îi acuză pe administratorii judiciari că au „un plan diabolic“ de a falimenta combinatul.

La Hidroelectrica, disponibilizările vor viza, până la sfârşitul anului, 650 de persoane, aceştia urmând să primească între 5 şi 12 salarii compensatorii.

La alte societăţi de stat, în locul disponibilizărilor s-a mers pe o variantă ocolitoare: scăderea cheltuielilor prin reducerea timpului de lucru. Ocolirea disponibilizărilor s-a făcut nu de dragul angajaţilor, ci doar pentru că bugetul nu ar putea suporta plăţile compensatorii aferente. Aşa că la Complexul Energetic Oltenia s-a vorbit de reducerea la jumătate a timpului de lucru, la Inspectoratul de Mediu din Cluj s-au „tăiat“ patru zile lucrătoare din lună, iar la regionala CFR Cluj s-a optat ca o zi lucrătoare să devină liberă.

Dispar mii de posturi şi din ministere

Pe lângă disponibilizările masive de la regiile autonome şi companiile naţionale, rândul şome­rilor va fi îngroşat şi de cei din ministere. 3.000 de persoane, mai precis, de la zece ministere (Agricultură, Afaceri Interne, Dezvoltare Regională şi Admi­nis­traţie Publică, Economie, Educaţie, Finanţe, Muncă, Mediu, Sănătate, Transporturi) şi de la Secretariatul General al Guvernului, după cum a anun­ţat premierul. Alte 60.000 de posturi vacante din adminis­traţia centrală şi locală vor fi şi ele desfiin­ţate. Prin această reorganizare a aparatului administrativ, Guvernul Ponta estimează că va realiza o economie la bugetul de stat de 45 milioane lei în 2013 (respectiv, 108 milioane lei anual din 2014 încolo).

Cum se vede situaţia de la ANOFM

Faptul că în ultimele 12 luni nu au fost create locuri de muncă, ci a scăzut numărul acestora, se vede foarte clar şi din statisticile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit acesteia, la sfârşitul lunii mai 2013, România avea o rată a şomajului de 5,03%, mai mare cu 0,39 puncte procentuale faţă de aceeaşi lună a anului trecut. În cifre concrete este vorba de 443.985 şomeri faţă de 409.938 şomeri în mai 2012. Din totalul şomerilor, mai puţin de o treime primesc indemnizaţie.

Ce promiteau liderii USL înainte

Când încă visau să ia locul democrat-liberalilor la butoanele puterii, social-liberalii promiteau marea cu sarea în „viziunile“ pe care le lansau aproape pe bandă rulantă. În viziunea referitoare la economie, liderii USL spuneau românilor că vor crea nu mai puţin de un milion de locuri de muncă astfel încât numărul angajaţilor să devină cel puţin egal cu cel al pensionarilor. „Azi suntem tot în criză (deşi ieşim din recesiune, pentru că n-am rezolvat marile deze­chilibre ale economiei noastre. Totul trebuie construit în jurul locurilor de muncă“, arătau atunci liderii USL în ­Viziunea economică a Uniunii.

Cum vedeau Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin posibilă această creştere spectaculoasă a numărului locurilor de muncă? Prin scăderea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, prin reducerea integrală a plăţii CAS datorate de angajatori pentru un an de zile pentru crearea de noi locuri de muncă, prin zero taxe pentru angajarea în regim part-time pentru tinerii sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 55 de ani, prin reducerea şomajului în rândul tinerilor (prin impunerea unei condiţii la participarea la licitaţiile pentru lucrări publice în sensul ca firma să aibă minimum 10% angajaţi tineri) şi, respectiv, prin creşterea salariului minim pe economie la 800 lei / lună. Nu în ultimul rând, liderii USL vorbeau de stimularea sectorului privat, atragerea investiţiilor străine, absorbţia fondurilor europene şi creşterea competiti­vităţii. Evident, la pachet cu critici vehemente la adresa PDL care adusese România la un „grad foarte scăzut de ocupare a forţei de muncă“.

Acum, însă, toate acestea sunt mai mult pe hârtie. Ceea ce nu îi împiedică, totuşi, pe repre­zen­tanţii Uniunii să spună că s-au ţinut de cuvânt şi să înşire tot felul de performanţe atinse la un an de guvernare. Să ne amintim doar de bilanţul premierului Victor Ponta, în care au fost trecute la loc de cinste autostrăzile începute de predecesorii săi, dar şi Teatrul Naţio­nal şi Sala Dinamo.

10.000 de angajaţi de la societăţile de stat vor fi disponibilizaţi până în 2018.

Bilanţ:

Lista disponibilizărilor:

CFR SA, CFR Călători şi CFR Marfă – neprecizat încă, de ordinul miilor

Poşta Română – 3.650 salariaţi

Oltchim Râmnicu Vâlcea – 929 salariaţi

Hidroelectrica – 650 salariaţi

Combinatul Chimic Amurco Bacău – 430 salariaţi

Combinatul siderurgic Mechel Câmpia Turzii – 147 salariaţi

Intenţie: Salarii mai mici pentru bugetari

Angajaţii la stat care au norocul să nu fie disponibilizaţi s-ar putea trezi cu salariul diminuat, în condiţiile în care premierul a pus gând rău salariilor mari.

„Nu se poate să am angajaţi care câştigă de trei ori cât mine. Nu are sens, nu are logică. Poate muncesc mai mult, dar în viziunea acelei reforme a salarizării în administraţie, salariile mari pot să scadă, cum salariile mici trebuie să crească. (…) Pentru ca să poţi să le măreşti pe cele mici, trebuie să tai din cele mari şi nu e nimic rău în asta“, a declarat ieri premierul Ponta. Noua lege a salarizării în sistemul bugetar ar urma să fie gata până în toamnă, pentru a fi luată în considerare la construcţia bugetului pe 2014.

Efect: Prăbuşirea investiţiilor străine directe

În primele patru luni ale acestui an, investiţiile străine directe au totali­zat 322 milioane euro, în scădere cu 35% faţă de perioada similară a anului trecut. De asemenea, reamintim că, la nivelul anului 2012, investiţiile străine directe s-au situat la 1,6 miliarde euro, adică minimul ultimilor zece ani. Or, ştiut fiind faptul că investiţiile străine determină crearea de noi locuri de muncă, rezultă că nici în viitorul apropiat nu ne putem aştepta la o creştere spectaculoasă a numărului locurilor de muncă.