Un nou proiect de lege lansat de Guvern recunoaște rolul important jucat de membrii Familiei Regale în societatea românească
UPDATE: Familia Regală a României a precizat joi că primeşte cu încredere proiectul de lege privind Casa Regală, pus în dezbatere publică de către Guvern. "Iniţiativa prezentată are ca scop consolidarea pe termen lung a rolului Casei Regale a României în societate, prin recunoaşterea personalităţii sale juridice. Această iniţiativă este rezultatul unui dialog constant cu Guvernul României şi întruneşte acordul Familiei Regale, al Guvernului şi al partidelor parlamentare, care au fost consultate de către Custodele Coroanei", a precizat joi, pentru Agerpres, Biroul de Presă al Majestăţii Sale Regelui.
Casa Majestăţii Sale Regelui invită toţi cetăţenii interesaţi să participe la dezbaterea publică organizată de iniţiatorul proiectului de lege, dezbatere care va fi dezvoltată în procedura din cadrul Parlamentului. Potrivit sursei citate, "reprezentanţii Casei Majestăţii Sale Regelui se află într-o strânsă colaborare cu aparatul tehnic al Guvernului pentru ca, la finalul perioadei de dezbatere publică, să prezinte public clarificări despre aspectele faţă de care cetăţenii îşi exprimă interesul".
=====
În plină dezbatere generată de declarațiile liderilor politici cu privire la necesitatea reglementării juridice a modului în care funcționează Casa Regală a României, Guvernul a lansat în dezbatere publică un proiect de lege menit să instituționalizeze rolul pe care îl joacă Familia Regală de azi.
Inițiativa guvernamentală are, cel puțin până acum, sprijinul unanim al partidelor parlamentare, astfel încât aprobarea sa cu largă majoritate de către Parlament ar da Casei Regale, după 150 de ani de la fondarea ei, o semnificativă recunoaștere democratică. Proiectul de lege constată rolul jucat în prezent de Casa Regală a României și tinde să pună în acord situația de facto, creată ca urmare a implicării membrilor Familiei Regale în societatea românească, cu situația juridică. Prin urmare, proiectul de lege oficializează o situație existentă. Documentul nu oferă nici o atribuție sau vreun drept suplimentar Casei Regale și nici nu amputează nimic. Drept urmare, devin ridicole temerile unor monarhiști, care susțin că acest proiect de lege ar reprezenta o abdicare de la orice tentativă de restaurare a monarhiei în România. Proiectul de lege pus de Guvern în dezbatere publică nu reprezintă și nici nu are cum să reprezintă o tentativă de modificare a actualei Constituții, deoarece procedura de revizuire a legii fundamentale a statului sau de adoptare a unei noi Constituții este una diferită, care implică alte mecanisme constituționale. Însă nici nu interzice nici o inițiativă viitoare menită să ofere României o nouă Constituție monarhică.
De ce este nevoie de reglementare
Proiecul de lege recunoaște rolul din trecut, dar și activitatea prezentă a Regalității românești. Nota de fundamentare a inițiativei guvernamentale restabilește adevărul istoric, ocultat în perioada comunistă. “Casa Regală a României este păstrătoarea valorilor şi tradiţiilor statale ale Coroanei Române, care simbolizează suveranitatea şi independenţa naţională. În prezent, ea are o activitate susţinută, fiind o parte esenţială a societăţii româneşti, recunoscută public ca instituţie-simbol. Casa Regală a României desfăşoară angajamente publice numeroase, în ţară şi în străinătate, în sprijinul României, al comunităţilor locale, al instituţiilor sale, precum şi al organizaţiilor private cu scopuri meritorii. Un rol esenţial al Coroanei este recunoaşterea valorilor reale ale societăţii româneşti, fie ele persoane, idei, proiecte, evenimente sau grupări organizate în scopuri meritorii. În exercitarea acestor activităţi, Casa Regală a României are parteneriate cu instituţii publice la nivel central şi local, care sunt trainice şi au devenit adevărate tradiţii”, prevede nota de fundamentare.
Juriștii care au redactat acest document explică și necesitatea lui. ”În prezent, Casa Regală a României nu are personalitate juridică de sine stătătoare, ceea ce produce foarte mari inconveniente, nu numai sieşi, ci şi instituţiilor publice cu care intră în parteneriat, deoarece acestea trebuie să acţioneze precum cu o persoană fizică, sau cu organizaţiile non-guvernamentale înfiinţate pentru a susţine activităţile Casei Regale, în loc să poată încheia parteneriate direct cu aceasta. Toate activităţile publice ale Casei Regale sunt finanţate în principal din fonduri proprii şi în secundar din atragerea de fonduri private, precum şi cu ajutorul în natură al unor instituţii de stat. În considerarea caracterului de interes public al majorităţii activităţilor de anvergură ale Casei Regale, este dezirabilă crearea posibilității de finanțare a acestora și din fonduri publice, ca și a aparatului administrativ afectat îndeplinirii lor”.
Redactorii documentului propun și remediile pentru problemele descrise: acordarea personalității juridice pentru Casa Regală a României și recunoașterea poziției de Șef al Casei Regale a României. De asemenea, pentru îndeplinirea rolului Casei Regale, proiectul de lege instituie un aparat administrativ suplu, care este lipsit de defectele instituțiilor bugetofage și care nu depășește structura de personal a unei primării modeste de comună: 20 de posturi. De asemenea, proiectul de lege atribuie în folosință Casei Regale a României Palatul Elisabeta, pentru o perioadă de 99 de ani. Palatul Regal a fost transformat în muzeu, iar Palatul Elisabeta a fost utilizat drept reședință de Majestatea Sa Regele Mihai I în perioada Celui de-al Doilea Război Mondial, după ce Palatul Regal fusese bombardat de aviația germană. Palatul Elisabeta fusese ridicat în perioada interbelică de către Regele Carol al II-lea pentru sora sa, Principesa Elisabeta a României, care a fost și Regină a Greciei, iar atribuirea sa în folosința Casei Regale nu este un favor al statului român, ci o reparație parțială a nedreptății comise de comuniști, care au confiscat întregul patrimoniu regal, după 1947. Din anul 2001 încoace, Palatul Elisabeta a găzduit zeci de mii de oameni și a fost locul a mii de evenimente publice dedicate consolidării și dezvoltării României europene.
Ce prevede noua lege
Proiectul propus de Guvern definește în articolul 1 actualul rol al Casei Regale. “Casa Regală a României este persoană juridică de utilitate publică, autonomă, apolitică şi fără scop patrimonial, păstrătoare a tradiţiilor naţionale și a valorilor statului român modern, promotoare a dezvoltării României”. De asemenea, proiectul de lege stabilește că funcționarea Casei Regale va fi reglementată de un Statut, aprobat de Șeful Casei Regale și publicat în Monitorul Oficial, după un model brevetat încă de pe vremea Regelui Carol I. Activitatea Casei Regale a României pe teritoriul țării va viza și vizează ”recunoaşterea şi promovarea tradiţiilor şi simbolurilor suveranităţii şi identităţii naţionale, a persoanelor, obiceiurilor şi realizărilor de valoare din domeniul ştiinţific, cultural, educaţional, sportiv, administrativ, militar şi economic”. Deja, acest lucru este pus în practică, prin intermediul proiectelor care implică membri ai Familiei Regale și prin sistemul de ordine și decorații dinastice care operează de mai mulți ani. Tot Casa Regală se va implica în ”reunirea comunităţilor regionale, urbane şi rurale în jurul unor proiecte, momente cu semnificaţie istorică şi programe de dezvoltare pe termen mediu şi lung, implicând instituţiile publice şi societatea civilă; acordarea de denumiri cu semnificaţie istorică regală, diplome şi alte forme de recunoaştere către entităţi publice şi private non-profit, precum şi pentru evenimente caritabile, culturale, educaţionale şi militare, pentru a le recunoaşte valoarea şi rolul pe care îl îndeplinesc în societate; recunoaşterea calităţii produselor şi serviciilor companiilor care activează pe piaţa românească, pentru a recunoaşte calitatea produselor şi serviciilor lor; acţiuni caritabile, şi de reunire a entităţilor publice şi private care desfăşoară asemenea acţiuni, în scopul dezvoltării sociale, culturale, sportive şi educaţionale pe plan local şi regional; acţiuni educaţionale, în scopul recunoaşterii meritelor şi promovării elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice, pentru a atinge excelenţa; acţiuni de promovare a valorilor, monumentelor istorice, potenţialului turistic şi investiţional al României faţă de personalităţi, investitori şi instituţii similare din străinătate; alte activităţi publice în îndeplinirea scopurilor sale”.
Din nou proiectul de lege doar recunoaște ceea ce există deja. În privința reunirii comunităților, este semnificativă înfrățirea comunelor Săvârșin din România și Regina Maria din Republica Moldova. Acordarea de denumiri cu semnificație istorică regală operează deja: de exemplu, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara poartă numele Regelui Mihai I, la fel ca și Institutul pentru Științele Vieții. Recunoașterea calității produselor și serviciilor companiilor românești operează prin intermediul prestigiosului program de acordare a titlului de Furnizor Oficial al Casei Regale, iar activitățile caritabile ale Fundației Principesei Margareta sunt bine cunoscute, la fel ca și Înaltele Patronaje acordate unor entități precum Comitetul Olimpic și Sportiv Român sau Federația Română de Rugby. Dimensiunea internațională a activității Casei Regale este dedicată ”promovării intereselor, valorilor şi proiectelor României, instituţiilor publice şi organizaţiilor societăţii civile și produselor româneşti”.
Din nou, proiectul de lege recunoaște ceea ce se întâmplă deja în practică. Alteța Sa Regală Principele Radu al României, de exemplu, a organizat deja o primă misiune economică a oamenilor de afaceri din Transilvania în Republica Moldova, în luna aprilie, care s-a soldat deja cu decizia a două companii din Cluj de a investi în Basarabia, precum și cu decizia unei companii din Chișinău de a investi la Cluj. Următoarea misiune de acest fel va avea loc în toamna acestui an, în Germania.
Inițiativa legislativă reglementează și dreptul Șefului Casei Regale de a stabili, în deplină autonomie, statutul Casei și funcționarea aparatului administrativ, dar consacră și raporturile sale cu Parlamentul. Întocmai cum, potrivit Constituțiilor din 1866 și 1923, cel puțin o dată pe an, Regele se adresa Parlamentului, noua lege va stabili că Șeful Casei Regale va fi invitat, cel puțin o dată pe an, să se adreseze senatorilor și deputaților. Practic, el va prezenta un raport, în condițiile în care Parlamentul este depozitarul suveranității naționale, fapt consacrat și în titulatura Regilor României, ”prin grația lui Dumnezeu și voința națională”.
Șeful Casei Regale a României, care este în prezent Majestatea Sa Regele Mihai I, va beneficia de o indemnizație lunară egală cu cea pe care o primesc foștii șefi de stat. Majestatea Sa va fi succedat de Alteța Sa Regală Custodele Coroanei, Principesa Moștenitoare Margareta a României. Proiectul de lege mai reglementează modul în care este definit patrimoniul Casei Regale, precum și faptul că finanțarea cheltuielilor curente este asigurată din bugetul de stat, în timp ce realizarea proiectelor Casei Regale este finanțată din veniturile proprii ale Casei și din bugetul de stat. Alocările din bugetul de stat pentru funcționarea Casei Regale reprezintă o practică curentă și în alte state, inclusiv în monarhiile europene. În cazul României, aceste alocări sunt necesare după ce comuniștii au confiscat Domeniile Coroanei, ale căror venituri asigurau funcționarea Casei Regale, dar și proiecte sociale, educative și culturale.
