Holodomorul este considerat una dintre cele mai monstruoase crime din istoria umanităţii. Pentru ucrainieni, cuvântul Holodomor are aceeaşi rezonanţă pe care o are termenul Holocaust pentru evrei. Este vorba de una dintre cele mai monstuoase crime, comise de comunişti, împotriva populaţiei Ucrainei. Practic, Holodomorul înseamnă încercarea de a extermina în mod deliberat, prin înfometare, o parte însemnată a populaţiei Ucrainei. Este aceeaşi reţetă pe care au aplicat-o naziştii în lagărele morţii. Însă exterminarea „la proporţii industriale” prin înfometare a fost brevetată de Stalin. Însă, în timp ce nazismul a fost condamnat pentru crimele sale la nivel internaţional, comunismul a avut parte de un tratament mult mai blând. Iar în Basarabia, Partidul Comunist se află în Parlament şi are încă un cuvânt greu de spus în deciziile care privesc soarta celui de-al doilea stat românesc.
Ce a însemnat Holodomorul
Marea foamete din Ucraina a coincis cu anii celei mai dure represiuni staliniste. În intervalul 1932-1933, care coincide cu ultimii ani ai Marii crize mondiale, în „paradisul socialist” din URSS, foametea atingea proporţii apocaliptice. Însă, tot în acei ani, cu o ipocrizie dusă la cel mai înalt nivel, diplomaţii sovietici acreditaţi în Occident deplângeau soarta muncitorilor ajunşi şomeri ca urmare a falimentului multor corporaţii capitaliste. Cercetătorii istoriei URSS sunt de părere că Holodomorul a fost rezultatul politicii agricole deliberate aplicate de Guvernul de la Moscova, nu de cauze naturale. Iar acest lucru este cu atât mai evident cu cât Ucraina era considerată drept una dintre cele mai bune zone din Uniunea Sovietică pentru agricultură.
Holodomorul a mers mână în mână cu politica de rusificare. Zonele care erau mai reticente la presiunile Moscovei au fost cele vizate de această politică de exterminare.
La începutul anului 1932, 69 la sută din terenurile agricole ale Ucrainei erau în colhozuri. Stalin a trimis 25.000 de muncitori care se numărau printre cei mai duri activişti comunişti pentru a pune în practică înfiinţarea colhozurilor. Fruntaşii satelor au fost arestaţi, iar mii de familii de ucraineni au fost deportate în Urali şi în Asia Centrală. Mulţi dintre deportaţi au murit pe drum ori în exil. Circa 300.000 de ucraineni au fost trimişi în Siberia. Intervenţia statului sovietic a dus la prăbuşirea producţiei de cereale în Ucraina. Însă producţia datorată statului sovietic a rămas constantă. Aşa a apărut foametea. Bolşevicii au dat vina pe naţionaliştii ucraineni, care ar fi sabotat muncile agricole. Peste 100.000 de oameni au fost arestaţi de bolşevici, iar circa 5.000 au fost executaţi pentru fapte legate de „sabotaje”. Între februarie şi iulie, conducerea URSS decisese să împartă selectiv 320.000 de tone de cereale la o populaţie de 30 de milioane de oameni! Practic, au fost hrăniţi doar cei loiali Moscovei. În timp ce mii de ucraineni mureau de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale în Occident, pentru a face rost de banii folosiţi pentru cumpărarea de armament. Politica agrară dezastruoasă a coincis şi cu unele calamităţi naturale locale. Iar în acest context, o parte însemnată a populaţiei Ucrainei a murit. Secretomania care înconjoară acest episod face imposibilă o estimare exactă. Unii istorici spun că ar fi murit circa 10 milioane de oameni. Însă cei mai mulţi estimează că au fost exterminaţi prin înfometare între 2,5 şi 3,2 milioane de ucraineni. În prezent, autorităţile ucrainene consideră Holodomorul drept un genocid similar cu cel comis, de exemplu, de turci contra armenilor la finalul primului război mondial. Însă, oficial, Federaţia Rusă neagă această temă.
