Fotograful a dăruit mai multor personalități albume cu fotografiile Unirii. Puține dintre acestea au supraviețuit până acum.
În ciuda faptului că, în timp, a devenit una dintre cele mai importante sărbători naționale, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost documentată fotografic de o singură persoană. Liderii românilor ardeleni angajaseră un sas transilvănean ca fotograf oficial al evenimentului, însă acesta nu și-a onorat contractul, din pricini care au rămas necunoscute. Astfel că un român, Emanuil Samoilă Mîrza, a fost cel care a surprins clișeele foto care aveau să imortalizeze cel mai important eveniment istoric al românilor ardeleni.
Ironia sorții, singurul fotograf prezent la Marea Unire nu a fost lăsat să intre în Sala Unirii, acolo unde reprezentanții românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș își decideau soarta, pe motiv că nu avea credențional, adică nu era delegat oficial de nici o comunitate pentru a lua parte la Marea Adunare Națională, convocată de liderii Partidului Național Român și de cei ai Partidului Social-Democrat pentru ca românii din Transilvania să își decidă singuri soarta. Marea Adunare Națională a fost convocată după ce reprezentantul românilor în Parlamentul din Budapesta, Alexandru Vaida-Voievod, proclamase independența națiunii române din Austro-Ungaria, iar apoi liderii românilor ardeleni respinseseră, la Arad, propunerile guvernului maghiar care le promiteau transformarea regatului maghiar într-o federație, în care Transilvania s-ar fi bucurat de o largă autonomie. Dacă astfel de propuneri ar fi fost perfect acceptabile pentru românii ardeleni la începutul secolului XX, la încheierea Primului Război Mondial ei optaseră pentru o formulă radicală: Unirea cu Regatul României.
O viață de poveste
Viața lui Emanuil Samoilă Mîrza ar putea reprezenta foarte bine un subiect de roman. El s-a născut în anul 1886, în satul Galtiu din actualul județ Alba. Tatăl său, Ștefan Mîrza, era unul dintre cei mai înstăriți săteni, dar mama sa, Ana, a murit de tânără. În urma ei au rămas patru copii. Ștefan Mîrza s-a recăsătorit cu o femeie din Galtiu, care i-a mai dăruit șase copii. Cel mai înzestrat intelectual dintre ei, Emanuil Samoilă Mîrza, a fost trimis la școală. El a terminat șase clase la școala confesională greco-catolică din sat, apoi liceul în Alba Iulia. Tânărul Emanuil Samoilă Mîrza a fost trimis de tatăl său să învețe meseria de fotograf, o mare noutate a vremii, la Sibiu, pe lângă un fotograf sas. Pentru a-i procura aparatul de fotografiat care avea să fie utilizat și la 1 Decembrie 1918, Ștefan Mîrza a vândut o pereche de boi. Era o investiție uriașă pentru un sătean cu o familie numeroasă, însă răsplata pentru această investiție a fost pe măsură. La izbucnirea Primului Război Mondial, Emanuil Samoilă Mîrza a fost mobilizat în armata austro-ungară și trimis pe Frontul de Est. El a participat la luptele din Galiția, iar în cadrul ofensivei Puterilor Centrale el a ajuns până în Riga, capitala Letoniei de azi, pe atunci un oraș important al Imperiului Țarist. După intrarea României în războiul mondial, în august 1916, cei mai mulți dintre soldații români din armata austro-ungară au fost transferați pe alte fronturi, pentru a nu lupta împotriva fraților lor de sânge. Astfel, Emanuil Samoilă Mîrza a ajuns pe frontul din Italia, unde servea în cadrul serviciului topografic și fotografic al armatei. Sfârșitul războiului l-a prins în orașul italian Trieste. De aici, el a plecat spre Viena, pentru a răspunde apelului lui Iuliu Maniu, liderul românilor din Transilvania, care a reorganizat soldații și ofițerii români din armata austro-ungară. Trupele românilor ardeleni, conduse de Iuliu Maniu și comandate din punct de vedere militar de generalul Ioan Boeriu, au ocupat Viena și Praga, la cererea autorităților austriece. Soldații români au reinstaurat ordinea în capitala imperială cuprinsă de haos, după abolirea monarhiei, și au prevenit izbucnirea unei revoluții bolșevice, iar în Praga au protejat noile autorități cehoslovace de generalii austrieci reacționari, care doreau să îi aresteze pe liderii cehoslovacilor, pentru a menține Cehia în cadrul Austriei. Fotograful Emanuil Samoilă Mîrza a surprins la Viena ceremonia sfințirii drapelului Senatului Militar Român. Apoi, el a plecat spre casă, prin Austria, Croația, Bosnia-Herțegovina, Serbia și Banat.
Pe bicicletă spre Marea Unire
În aceste condiții, Emanuil Samoilă Mîrza ajuns în Galtiu cu patru zile înainte de Marea Unire.
În dimineața zilei de 1 Decembrie 1918, el a imortalizat în trei clișee delegația satului său natal.
Apoi, fotograful și-a încărcat pe bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul și clișeele de sticlă și a pornit spre Alba Iulia, unde a ajuns în jurul orei 11.00. El a surprins, în cinci clișee, unele dintre cele mai importante momente.
Nu a făcut mai multe, deoarece condițiile meteorologice nu i-au permis să folosească mai mult aparatul de fotografiat. Imaginea în care apar episcopul greco-catolic/unit de Gherla, Iuliu Hossu, care citește proclamația de unire, și episcopul greco-oriental/ortodox de Caransebeș, Miron Cristea, are un caracter profetic. Miron Cristea avea să ajungă primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, după ridicarea ei la rangul de patriarhie, iar Iuliu Hossu avea să ajungă primul cardinal român din istoria Bisericii Catolice, apoi martir pentru credință. Emanuil Samoilă Mîrza avea să își continue opera de documentare și după Marea Unire. El i-a fotografiat pe membrii Consiliului Dirigent al Transilvaniei, pe comandantul armatei române, locotenent-colonelul Gagiu, dar și vizita generalului Henri Berthelot la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1919.
Un miracol al istoriei
Emanuil Samoilă Mîrza a alcătuit mai multe albume cu fotografii de la Marea Unire și de la evenimentele legate de aceasta și le-a dăruit mai multor personalități, printre care Regele Ferdinand I al României, prim-ministrului României Mari, Ion I.C. Brătianu, istoricului Nicolae Iorga, președintelui Consiliului Dirigent, Iuliu Maniu, ori episcopului Iuliu Hossu. Regele Ferdinand I i-a acordat titlul de furnizor oficial al Casei Regale. Era al doilea fotograf ardelean care primea această onoare, după clujeanul Carol Pop de Szathmary.
Emanuil Samoilă Mîrza a documentat, în această calitate, vizita istorică a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria în Alba Iulia, Abrud și Câmpeni, dar și ceremoniile încoronării din 1922.
Fotograful Unirii a fost decorat în anul 1929 de către Familia Regală a României.
În anul 1967, Emanuil Samoilă Mîrza a vândut aparatul foto și clișeele originale de la 1 Decembrie 1918 Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia. Cu banii obținuți, el și-a cumpărat un aparat foto mult mai performant, cu care ar fi vrut să documenteze semicentenarul Unirii. Dorința sa nu a mai putut fi realizată, pentru că Emanuil Samoilă Mîrza a murit în decembrie 1967, răpus de o boală incurabilă.
Puține dintre albumele realizate de el au supraviețuit. Sunt cunoscute doar albumele lui Iuliu Maniu și Nicolae Iorga, în București, care conțin unele fotografii comune, dar și clișee diferite. În Transilvania, singurul album original care a fost păstrat a fost cel dăruit lui Iuliu Hossu, legat la o dată ulterioară celor trimise lui Nicolae Iorga și Iuliu Maniu, pentru că el conține și fotografiile realizate cu prilejul vizitei generalului francez Henri Berthelot, unul dintre cei mai înfocați apărători ai Marii Uniri, în Alba Iulia, unde a fost primit cu onorurile rezervate de obicei șefilor de state.
Deși cardinalul Iuliu Hossu a murit în temniță, albumul său a fost salvat pentru că el fusese dat în păstrarea marelui savant Alexandru Borza, întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj. Alexandru Borza a scăpat de închisoare pentru că, în perioada interbelică, îi ajutase personal, din considerente umanitare, pe mai mulți lideri comuniști, deși marele savant era membru al PNȚ. După moartea lui Alexandru Borza, albumul cu coperte vișinii a fost păstrat de fiica sa, Viorica Lascu, născută la un an de la Marea Unire și care a trecut la Domnul în urmă cu un an. În anul 2003, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la crearea Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla, Viorica Lascu a restituit acest album urmașului lui Iuliu Hossu pe tronul eparhiei, PS Florentin Crihălmeanu. Pentru acest gest, dar și pentru întreaga sa viață dedicată românilor și Bisericii Române Unite, Viorica Lascu a fost decorată de către Sfântul Papă Ioan-Paul al
II-lea.
