Unul dintre cei mai apreciați pictori portretiști din Transilvania, Laszlo Valovits, a devenit autor de icoane. Dar nu orice fel de icoane, ci cele ale martirilor care au pierit în temnițele comuniste și care au fost beatificați de Vatican. Pictorul clujean a realizat lucrările care au marcat ridicarea la cinstea altarelor pentru episcopii Szilard Bogdanffy, episcop auxiliar de Oradea, sau Johann Scheffler, episcop de Satu Mare.
Arta lui Laszlo Valovits este o îmbinare între tehnicile contemporane ale portretisticii și un filon religios profund. Pictorul clujean care a copilărit în Slovacia și-a asumat să imortalizeze noii Fericiți ai Bisericii Romano-Catolice din Transilvania, iar lucrările sale sunt în același timp icoane care valorifică tradiția latină a Bisericii creștine și portrete ale unor personalități care au plătit cu viața pentru curajul de a înfrunta comunismul, spune Laszlo Valovits. ”Am o pasiune aparte pentru portret și mai ales pentru portretul oficial, care se regăsește în tradiția Bisericii Occidentale. Îmi plac mai ales portretele din galeriile marilor episcopi”, mărturisește pictorul clujean.
Un mijloc de comunicare cu Eternitatea
Pentru pictorul clujean, arta este un mijloc de a comunica cu Eternitatea și cu Universul. Portretele sale nu sunt doar un mod de a păstra pentru totdeauna un chip omenesc, ci, în același timp, și o rugă înălțată Creatorului. Artistul clujean mărturisește că a fost influențat în acest sens de către unchiul său, care a fost preot romano-catolic, dar și de marele episcop Marton Aron, el însuși subiectul unei cauze de beatificare aflată pe rolul Congregației pentru Cauzele Sfinților de la Vatican. Marton Aron este mărturisitor al credinței în temnițele comuniste, însă a fost declarat și Drept între Popoare, pentru curajul său de a denunța atrocitățile naziste la adresa evreilor. Episcopul romano-catolic de Alba Iulia a avut curajul să își înalțe glasul în apărarea evreilor în timpul predicilor ținute în biserica Sfântul Mihail din Cluj, în anii celui de-al doilea război mondial. ”Am fost confirmat – confirmarea ca sacrament – chiar de către episcopul Marton Aron”, spune Laszlo Valovits, care a primit prima cuminecare solemnă din mâinile înaltului ierarh. Poate și de aceea, portretele lui Marton Aron abundă printre operele artistului clujean.
Citește și: Cine sunt oamenii care ajung sfinţii Bisericii Catolice
Unele dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Laszlo Valovits pot fi admirate în bisericile din Oradea și din Satu Mare, dar și în expozițiile care îi celebrează activitatea îndelungată în slujba artei. Pentru 2016, Laszlo Valovits și-a planificat realizarea protretelor Principesei Moștenitoare Margareta și Principelui Radu al României.
Sfinții temnițelor
În prezent, Biserica Catolică a ridicat la cinstea altarelor patru martiri ai temnițelor comuniste din România, toți din cadrul Bisericii Romano-Catolice. Este vorba de episcopii Szilard Bogdanffy de Oradea, de Johann Scheffler de Satu Mare, de Anton Durcovici de Iași, precum și de monseniorul Vladimir Ghika de la București. Ultimul era preot biritual, adică avea dreptul să celebreze deopotrivă slujbe greco și romano-catolice. Pe rolul Congregației pentru Cauzele Sfinților se mai află cauza de beatificare a episcopului romano-catolic de Alba Iulia, Marton Aron, dar și cea care îi privește pe cei șapte episcopi greco-catolici care au murit pentru credință în temnițele bolșevice. Ei au preferat chinurile îndurate pentru Cristos în locul pactului cu comuniștii. Cardinalul Iuliu Hossu a rezumat crezul lor prin cuvintele sale eroice: ”Credința noastră este viața noastră”. Au murit după gratii episcopii Iuliu Hossu, cel care a devenit în închisoare primul cardinal român din istorie, Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Bălan, Alexandru Russu, Tit Liviu Chinezu și Ioan Suciu.
