Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a fost arestat ieri la Londra, în virtutea unui mandat european emis de Suedia, unde este acuzat de viol. WikiLeaks anunţă continuarea divulgării documentelor, SUA îl acuză de spionaj.
Arestarea lui Julian Assange la Londra reprezintă primul act al unei bătălii judiciare care se anunţă îndelungată şi complicată. Avocaţii săi sunt decişi să prevină extrădarea fondatorului WikiLeaks în Suedia, suspectând un angrenaj judiciar care le va duce clientul în faţa tribunalelor americane pentru divulgarea de secrete militare şi diplomatice pe site-ul specializat pe dezvăluirea de documente secrete. Potrivit avocaţilor australianului de 39 de ani, devenit „inamicul numărul 1″ de când a izbucnit „cablegate”, scandalul telegramelor diplomatice americane, el s-a dus la poliţie de bunăvoie pentru a-şi susţine nevinovăţia. De câteva luni, Assange duce o viaţă de fugar, străduindu-se să-şi şteargă urmele, dar de câteva săptămâni se afla în sudul Angliei. Media a luat cu asalt tribunalul londonez unde a fost adus aseară Assange pentru a i se citi capetele de acuzare.
Potrivit agenţiei oficiale britanice pentru lupta contra criminalităţii, SOCA, procedura de extrădare a lui Assange poate dura de la câteva zile la câteva luni. Assange, care declară că este ameninţat cu moartea, crede că este vorba de un „artificiu politic” pentru a fi redus la tăcere şi se teme că va fi extrădat în SUA. Justiţia suedeză dezminte că ar fi cedat presiunilor americane pentru a pune mâna pe fondatorul WikiLeaks. De altfel, potrivit unor experţi, SUA nu au găsit încă un cap de acuzare verosimil.
WikiLeaks nu cedează
WikiLeaks va continua publicarea telegramelor diplomatice americane, în pofida arestării fondatorului său. Postul se luptă de câteva zile contra unei ofensive ce merge de la cyberatacuri până la interzicerea pe unele reţele şi interdicţii bancare. Evocând aceste ameninţări, Assange asigura că „arhivele de telegrame şi documentele importante au fost repartizate (…) sub formă criptată, între peste 100.000 de persoane”.
Pentru SUA, Assange a violat Espionage Act
Într-un articol publicat de Wall Street Journal, din care publicăm extrase, Dianne Feinstein, senator democrat de California şi preşedinte al Comisiei pentru servicii secrete a Senatului, arată că, atunci când fondatorul WikiLeaks a început publicarea celor peste 250.000 de documente americane conţinând secrete de stat, a rănit intenţionat guvernul SUA, a afectat interesele naţionale şi a pus în pericol vieţile unor nevinovaţi. El trebuie urmărit pentru spionaj pentru că a violat Espionage Act, Legea privind spionajul, care datează din 1917. Această lege consideră crimă deţinerea sau transmiterea de către o persoană neautorizată de informaţii relative la apărarea naţională şi care le poate folosi pentru a prejudicia SUA sau în avantajul oricărei ţări străine. Espionage Act consideră crimă nereturnarea guvernului american a unor astfel de documente. Fiecare încălcare se pedepseşte cu 10 ani de închisoare. Înaintea începerii publicării telegramelor diplomatice, consilierul juridic al Departamentului de Stat i-a avertizat pe Assange şi avocatul său printr-o scrisoare că documentele sunt obţinute „prin violarea drepturilor SUA şi fără a ţine seama de gravele consecinţe”. Assange pretinde că este ziarist şi va face recurs la Primul Amendament, privind libertatea de exprimare. „Este doar un agitator cu intenţia de a aduce daune guvernului nostru”. Curtea Supremă consideră că protejarea libertăţii de exprimare şi libertatea presei nu reprezintă undă verde pentru abandonarea protecţiei intereselor naţionale vitale.
Ultimele note diplomatice secrete publicate de WikiLeaks relevă între altele:
Îngrijorarea constantă a Washingtonului privind traficul de arme. Într-una din ele, Hillary Clinton, secretarul american de Stat, îi reproşează preşedintelui sirian că furnizează rachete mişcării islamiste radicale Hezbollah, după ce o asigurase de contariu cu o săptămână înainte.
Planurile NATO destinate să protejeze cele trei state baltice (Estonia, Lituania, Letonia) de ameninţările venind din Rusia.
Gigantul american al microprocesoarelor, Intel, a făcut presiuni asupra Rusiei, ameninţând cu delocalizarea dacă nu modifică legile privind importul de material criptografic.
Preşedintele nicaraguan, Daniel Ortega, şi sandiniştii primeau regulat fonduri de la traficanţii internaţionali de droguri pentru a finanţa campaniile electorale ale FSLN (Frontul sandinist de eliberare naţională, la putere).
Judecătorii britanici i-au refuzat aseară lui Julian Assange cererea de cauţiune de teamă ca acesta să nu se facă din nou nevăzut.
