Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat, miercuri, corespondentului Mediafax, că un miting pentru autonomia Ţinutului Secuiesc se va organiza în 18 noiembrie la Sfântu Gheorghe, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Consiliului Naţional Secuiesc, data neavând legătură cu sărbătorirea Centenarului Marii Uniri.
„Nu m-am gândit câţi vor veni. Depinde în ce măsură reuşim să mobilizăm populaţia din Sfântu Gheorghe, Covasna, împrejurimi, dar vor veni şi din Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, din întreg Ţinut Secuiesc. În orice caz, sunt optimist în sensul că adunările publice organizate de noi sunt cele mai numeroase dintre adunările publice organizate de maghiarii din România”, a spus Izsak Balazs. Întrebat dacă din punctul său de vedere obţinerea autonomiei este posibilă, Izsak Balazs a răspuns că doar dacă România va fi un stat de drept.
„În situaţia în care în România, autorităţile publice duc o luptă între ele, netransparentă, pentru putere, care este absolut în afara Constituţiei, atunci este o situaţie confuză, netransparentă, în această situaţie nimic nu mai are şansă. Noi dorim ca România să devină, din nou, stat de drept şi să ştim cu toţii care este locul constituţional al DNA, al SRI, până unde se extinde competenţa şi unde se termină, despre care nu se discută. În opinia publică este o luptă pro sau contra guvernului, pro sau contra preşedintelui, dar nu se pune problema clară şi limpede care sunt condiţiile constituţionale de funcţionare pentru aceste instituţii”, a spus Izsak Balazs.
El a adăugat că într-un stat de drept pluralismul politic este reprezentat în Parlament şi nu de lupta între instituţiile statului.
„Nu se poate să fie Preşedinţia de o culoare politică şi să fie Guvernul de altă culoare politică. Nu se poate ca instituţii ale statului de drept să ducă lupte politice unul împotriva celuilalt. Asta nu se întâmplă într-un stat de drept. Dacă vă întreb ce culoare politică are cutare instituţie de putere publică din România, puteţi să spuneţi (…) Noi când spunem că vrem autonomie vrem ca toate drepturile secuimii să fie dirijate de legi şi nu de înţelegeri în spatele culiselor. Mă surprinde foarte mult că sunt politicieni români, cetăţeni români care nu observă că suntem cei mai loiali faţă de statul român. Vrem să introducem şi să înlocuim înţelegerile din spatele culiselor prin legi”, a conchis Izsak Balazs.
De asemenea, într-un comunicat de presă trimis de Consiliul Naţional Secuiesc, se precizează că secuii nu renunţă la lupta pentru autonomie, iar dacă România nu va fi un stat democratic nu va prinde 200 de ani existenţă.
„Secuimea solicită ordine constituţională şi stat de drept, iar în interiorul acestora, autonomie teritorială. Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este o condiţie prealabilă pentru reconcilierea româno-maghiară şi o condiţie prealabilă pentru stabilitatea în regiune. Să exprimăm acest mesaj la Sfântu Gheorghe, la 18 noiembrie 2018”, se arată în comunicatul CNS.
În martie, CNS anunţa organizarea, la Târgu Mureş, a unui miting pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, spunând că aşteaptă prezenţa a 40.000 de persoane. La manifestare s-au adunat însă doar aproximativ 2.500 de persoane.
