Urmaşii persoanelor din aşa-numitul „lot Szoboszlai”, după numele inculpatului principal Aladar Szoboszlai, paroh la Şag-Timiş, condamnate în 1958 la moarte sau la închisoare pentru că s-au solidarizat cu acţiunile din 1956 de la Budapesta, cer despăgubiri de la Statul Român. Acţiunea a fost deja înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş, iar primul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 1 februarie. Avocatul târgumureşean Elod Kincses spune că urmaşii celor 57 de condamnaţi au toate şansele să obţină despăgubiri după ce Curtea de Apel Cluj a admis cererea de revizuire a sentinţei din 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Nord Cluj, a anulat-o şi i-a achitat pe revoluţionari.
Voiau o societate democrat-creştină
„Erau nişte vizionari care au dorit în 1956 o societate democrat-creştină cu respectarea dreptului de proprietate şi s-au gândit la Pan-Europa, în 1956, când, după mine, nici măcar miniştrii de externe din ţările Europei nu se gândeau la această posibilitate”, a declarat Kincses. El spune că, pentru că sunt victimele unei erori judiciare, cei 57 de condamnaţi sau urmaşii lor au dreptul la despăgubiri integrale şi la restituirea integrală a averilor deţinute la data condamnării. În acest context, urmaşii celor 10 condamnaţi la moarte care au şi fost executaţi solicită acum de la Statul Român daune materiale în valoare de circa 2,2 milioane de lei fiecare. La această sumă se adaugă daune morale în acelaşi cuantum. „Pentru persoanele condamnate la moarte şi executate am cerut câte 2,2 milioane de lei daune materiale şi tot atâta daune morale. Aşa am calculat, dacă ar fi trăit încă 50 de ani ce venituri ar fi avut.
Pentru persoanele care au fost în detenţie între 1957 şi iulie 1964 am cerut 150.000 de lei daune materiale şi tot atâta daune morale”,a explicat avocatul de la Târgu-Mureş, care afirmă că a avut în vedere venitul mediu al acelei perioade pentru stabilirea sumelor revendicate ca despăgubiri de la Statul Român în numele clienţilor săi. Elod Kincses spune însă că nu urmaşii tuturor celor din „lotul Szoboszlai” au intrat în proces, pentru că unii dintre ei sunt, practice, de negăsit. Astfel, dacă urmaşii celor condamnaţi la moarte şi executaţi au intrat în contact cu avocatul care a obţinut achitarea şi reabilitarea înaintaşilor lor la atâţia ani după sentinţa din 1958, urmaşii a aproape jumătate din cei condamnaţi la închisoare nu au fost de găsit pentru a fi incluşi în procesul prin care Statul Român este chemat să acorde daune morale şi materiale. În acest context, avocatul de la Târgu-Mureş a transmis adrese primăriilor unde condamnaţii îşi aveau adresele şi speră că urmaşii lor vor afla în cele din urmă şi se vor alătura acţiunii sale în instanţă. „Noi avem primul termen stabilit pentru data de 1 februarie 2011, dar, desigur, în proces pot fi incluşi urmaşii acestor oameni şi pe parcurs”, spune Kincses.
De ce au fost condamnaţi cei din „lotul Szoboszlai”?
După revoluţia ungară din 1956, mai mulţi membri ai comunităţii maghiare din Transilvania, care s-au solidarizat cu acţiunile de la Budapesta, au fost arestaţi şi condamnaţi. La Miercurea Ciuc, zece persoane au murit, iar 30 de tineri saşi, 30 de români şi 77 de tineri maghiari au ajuns după gratii. 57 de persoane au fost condamnate, printr-o sentinţă penală a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Nord Cluj din 30 mai 1958, la pedepse grele, iar sentinţa a fost confirmată şi de Tribunalul Suprem al RPR, în 24 iulie acelaşi an. Zece dintre inculpaţi – Szoboszlai Aladar, Fântânaru Alexandru, Abraham Arpad, Huszar Jozsef, Konya Istvan, Lukacs Istvan, Orban Istvan, Orban Karoly, Tamas Dezso şi Tamas Imre – au fost condamnaţi la moarte şi au fost executaţi în 1 septembrie 1958. Ceilalţi inculpaţi au primit pedepse între cinci ani de închisoare şi muncă silnică pe viaţă.
Lista condamnaţilor
Iris Maria Drăgăniţă, cu fostul domiciliu în Bucureşti, str. Barbu Văcărescu nr. 25, Pavel I. Barothi, cu fostul domiciliu în comuna Turia, fostul raion Tg. Secuiesc, Ştefan Karacsonyi, cu fostul domiciliu în Arad, str. I.C. Frimu nr.2, Clara Elisabeta Reusz, cu fostul domiciliu în Arad, B-dul Armata Poporului nr. 26, Maria Doina Popa, cu fostul domiciliu în Bucureşti, str. B. Văcărescu nr. 25, raionul 1 Mai, Andrei Gall, cu fostul domiciliu în comuna Rovine, fără număr, raionul Pecica, regiunea Timişoara, Berta Iurik cu fostul domiciliu în comuna Rovine, raionul Pecica regiunea Timişoara, Moise Levente Mezei cu fostul domiciliu în comuna Mărtinuş raionul Tg. Secuiesc, David M. Deneş cu fostul domiciliu în Haţeg, str. Decebal nr. 3, Eugen E. Muller cu fostul domiciliu în comuna Iersig, fără număr, raionul Gătaia, Nicolae Pietsch cu fostul domiciliu în Arad, str. Simon Balint nr. 16, Dionisie Gyenge cu fostul domiciliu în comuna Harghita, fără număr, raionul Miercurea Ciuc, Imre Emeric Sipos cu fostul domiciliu în Beba Veche, fără număr, raionul Sânicolau Mare, Monica Apostol cu fostul domiciliu în Bucureşti, str. Cântăreţul Macarie nr. 1 raionul Stalin, Aurelia Bădescu cu fostul domiciliu în bucureşti, str. B. Văcărescu nr. 25, raion 1 Mai, Ştefan Reibnagl cu fostul domiciliu în comuna Sântana, raionul Criş nr. 44, Andrei Szombaty cu fostul domiciliu în comuna Şag, fără număr, raionul şi regiunea Timişoara, Aurel Dan cu fostul domiciliu în comuna Şag, fără număr, raionul şi regiunea Timişoara, Gh. Alexius Elek Szorcsei cu fostul domiciliu în comuna Turia, fără număr, raionul Tg. Secuiesc, Ladislau Miko cu fostul domiciliu în Tg. Mureş, str. M. Viteazu nr. 46, Constantin Drăgăniţă, fost locotenent colonel M.F.A., cu fostul domiciliu în Bucureşti, str. B. Văcărescu nr. 25, Iosif Kosza cu fostul domiciliu în comuna Ojduia, fără număr,
Francisc Bako cu fostul domiciliu în comuna Păuleni, fără număr, raionul Miercurea Ciuc, Adalbert Pietsch cu fostul domiciliu în Arad str. Simon Balint nr. 16 şi Blazi Kovacs cu fostul domiciliu în comuna Cătălina, fără număr, raionul Tg. Secuiesc.
