Pământul din centrul oraşului Ocna Mureş a început ieri să se surpe. În 10 minute un supermarket a fost înghiţit de pământ. Subteranul oraşului este împânzit de vechile galerii ale minei de sare, inclusiv unele ce datează din epoca romană. Crăpături au apărut şi în clădirea Administraţiei Financiare şi în şoseaua principală a oraşului. Şoseaua de acces în oraş s-a surpat, iar circulaţia rutieră s-a desfăşurat pe rute ocolitoare. Cea mai mare parte a oraşului este construită în jurul fostelor galerii de mină, care sunt, în prezent, umplute cu apă. Inundarea galeriilor a fost accidentală şi s-a produs în două etape, în anul 1947 şi 1978.
Poveste veche fără rezolvare
„Eram în armată, la cutremurul din 1977, când am aflat că s-a surpat mina. Părinţii mei locuau în apropiere şi mi-am imaginat casa inghiţită de gura de pământ. A dispărut farmacia oraşului, case şi bunuri. Lumea povesteşte că tot oraşul stă pe galeriile vechii mine, până la blocurile de sub dealul Banţa. Acest lac artificial s-a format printr-o deviere a râului Mureş, iar apa a umplut galeriile cu apă. Pericolul există” povesteşte Gheorghe, localnic din Ocna Mureş. Localnicii se tem că aceste probleme vor alunga potenţialii investitori, în condiţiile în care numărul de şomeri din oraş este în creştere, iar tinerii îşi caută rostul în viaţă în alte oraşe şi localităţi.
Autorităţi depăşite de situaţie
Chiar dacă povestea galeriilor subterane e veche şi cunoscută de toată lumea, autorităţile nu au fost pregătite pentru asemenea situaţii. „Am evacuat cetăţenii din cele trei case şi bunurile lor. Au ales să meargă la rude, dar primăria a pregătit deja spaţii pentru cazarea acestora. Drumul este surpat, iar 1.500 de persoane nu au gaze în acest moment. După stabilizarea situaţiei, cei de la gaze vor putea interveni. Deocamdată, nu se ştiu cauzele. Trebuia făcut un studiu geo bine documentat”, afirmă Dorel Săfica, şeful Inspectorului pentru Situaţii de Urgenţă Alba. Cu toate astea autorităţile locale speră ca situaţia să nu se agraveze. „Magazinul s-a prăbuşit complet, nu pentru că s-a mărit craterul, ci a fost o prăbuşire pe verticală. Nu au fost victime şi răniţi. Noi sperăm ca situţia să nu se agraveze, nu vrem să panicăm lumea. Am fost din casă în casă şi am stat de vorbă cu localnicii, le-am explicat ce trebuie să-şi pegătească în cazul unei evacuări”, a spus Augustin Drăguţ, primarul din Ocna Mureş. Poveştile localnicilor spun ca tot oraşul este împânzit de galerii, dar primarul afirmă că situaţia nu e chiar aşa. „Această situaţie o cunoaşte Institutul de Cercetări Geo, iar dacă situaţia era aşa nu ar fi dat autorizaţie (pentru construcţia supermarketului- n.red.)” afirmă Drăguţ.
Istoria exploatărilor de sare
Aşezare civilă romană în Dacia (sec. II-III d.C.), Ocna Mureş este menţionată în documentele istorice, pentru exploatarea sării, sub denumirea „Salinae”. Exploatarea relativ intensă a zăcământului de sare în epoca romană, a favorizat dezvoltarea unei importante aşezări cu caracter rural, identificată cu „Salinae”, ale cărei urme arheologice se întind pe o mare arie, pe ambele maluri ale Mureşului.