Unul dintre cele mai cunoscute cântece din folclorul evreiesc are rădăcini în folclorul din Bucovina.
Una dintre cele mai frumoase melodii ale folclorului evreiesc, Hava Nagila, are rădăcini româneşti. Melodia este inspirată de cântecele populare din Bucovina. Cântăreaţa de muzică populară din Cluj Luciana Căpuşan a decis să valorifice acest filon şi să realizeze o nouă variantă a melodiei, în care cântă deopotrivă versuri scrise în limba ebraică şi în limba română.
Versurile variantei în limba română a melodiei Hava Nagila au fost realizate de scriitorul şi poetul Ioan Ciorca, cel care a şi remarcat faptul că acest cântec are rădăcini româneşti.
„Am ascultat, cu ajutorul Internetului, foarte multe variante ale acestei melodii. Am constatat faptul că ea este cântată în diferite limbi şi mi s-a părut nedrept ca să nu existe şi o variantă în limba română, în condiţiile în care rădăcinile acestei melodii sunt în folclorul românesc”, a spus Ioan Ciorca.
Luciana Căpuşan a realizat şi un videoclip pentru această melodie. El va fi postat gratuit pe Internet, pentru ca toţi iubitorii folclorului să se bucure de această piesă care sintetizează influenţe româneşti şi evreieşti.
Cântec de nuntă
Hava Nagila este cântat îndeosebi la sărbătorile evreieşti. Cântecul este intonat la nunţile în stil tradiţional, dar şi la petrecerile de Bar Mitzvah. Cel mai probabil, actualul aranjament al cântecului datează de la finalul primului război mondial. Acesta îi este atribuit lui Abraham Zevi Idelsohn. El a compus acest cântec de bucurie şi pentru a celebra victoria Imperiului Britanic în Palestina, contra Imperiului Otoman, din anul 1918, dar şi Declaraţia Balfour, prin care lordul Balfour, şeful Guvernului britanic, recunoştea dreptul evreilor de a emigra în Palestina.
Au luat cântecele cu ei
Cel mai probabil, cântecul Hava Nagila s-a impus prima dată în rândul evreilor originari din Bucovina, care au emigrat în Palestina după ce a fost emisă Declaraţia Balfour. Apoi, melodia a ajuns să fie cunoscută în toate comunităţile din Israel, iar în anii ’50 ea a devenit un adevărat „hit”, cunoscut pe tot mapamondul. Din necunoaştere, unii îi atribuie acestui cântec rădăcini ucrainene.
