„Preotul Bordaşiu, 20 de ani de puşcărie politică: „Comuniştii atacau sub toate formele credinţa”, titrează Adevărul în ediţia de marţi: „Căutat de poliţie în 1948 după ce a împărţit manifeste prin care încuraja muncitorii să meargă la slujba de Înviere deşi erau forţaţi să meargă la parada de Ziua Muncii, părintele Nicolae Bordaşiu de la biserica Sfântul Silvestru din Capitală a povestit cum sovieticii şi ulterior comuniştii au încercat să frângă credinţa din sufletul românilor, dar nu au reuşit.
Cel care a slujit până în 2003 alături de unul dintre reperele Ortodoxiei, părintele Constantin Galeriu, al cărui mormânt stă în pace îngrijit mereu cu flori proaspete chiar lângă biserică, Nicolae Bordaşiu s-a născut la 22 mai 1924, în localitatea Săbolciu, judeţul Bihor. Tatăl şi bunicul său au fost preoţi, iar mama sa a fost nepoată de văr a Mitropolitului Vasile Mangra. A terminat liceul în oraşul Beiuş şi a urmat cursurile Facultăţilor de Teologie şi de Farmacie din Bucureşti”.
„Procesul deceniului. O femeie cu origini româneşti acuzată că ar fi ucis 10 oameni”, aflăm din Cotidianul: „Luni, la Munchen, a început unul dintre cele mai importante procese neonaziste de după război. În acest proces este vizată şi Beate Zschapeo, pe jumătate româncă, membră a unei grupări neonaziste, acuzată că ar fi ucis zece oameni împreună cu doi complici, scrie adevarul.ro, care citează o anchetă realizată de cotidianul german ‘Die Zeit'”.
Citeşte şi Beate Zschäpe, terorista cu origini româneşti care a îngrozit Germania
„Eşec al guvernului: Încasările anticipate din timbrul de mediu sunt la jumătatea cifrei avansate de ministru şi sub despăgubiri”, potrivit Curentul: „Încasările pe care Guvernul speră că le va obţine în acest an din timbrul de mediu sunt estimate la doar 365 milioane lei, jumătate din nivelul avansat de ministru şi apropiat de volumul veniturilor prognozate pentru anul trecut, care a fost cel mai scăzut de la introducerea taxei de poluare auto.
Încasările anticipate de Guvern nu acoperă suma despăgubirilor, de 400 milioane lei, pe care statul trebuie să le achite în acest an celor peste 300.000 proprietari de maşini care au câştigat procesele pentru restituirea taxei de poluare, considerată ilegală de către instanţe”.
„Câţi bani dau românii pe mâncare. HARTA cheltuielilor pentru alimente în Europa”, scrie şi Gândul: „Nu câştigă cât alţi europeni, însă când vine vorba de mâncare românii îşi cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pentru a avea cât mai multe pe masă. Tendinţa este cu atât mai mare în perioada sărbătorilor.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), aproape 42 la sută din totalul cheltuielilor unei gospodării din România erau făcute, la finalul lui 2012, pentru mâncare. Per total, conform estimărilor europene, românii dau pe mâncare în medie 1.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 83 de euro lunar, de două ori mai puţin decât un german sau un austriac. Raportat însă la veniturile medii, efortul este unul semnificativ în vreme ce un german câştigă de aproape cinci ori mai mult decât un român”.
