Ziarele de joi scriu despre cum doreşte profesoara de geografie să interzică participarea la ore a unul elev cu sindromul Down, discriminat de unul dintre profesorii săi, dar şi despre efectele scăderii populaţiei.
Adevărul scrie despre profesoara de geografie din Botoşani, acuzată că discriminează un elev de clasa a V-a, pe motiv că el are sindromul Down.
„Dan Pălimaru spune că profesoara de geografie, împreună cu câţiva părinţi au făcut tot posibilul ca Andrei să fie dat afară din şcoală. Părintele băiatului spune că singurul motiv, era de fapt gradul lui de handicap. ”Ne-a spus că, băiatul ei, va pierde cinci minute la fiecare oră, ceea ce înseamnă nu ştiu câţi ani de zile de informaţii. Sa temea să nu fie întreruptă la clasă, că dacă este întreruptă nu mai ştie unde a rămas”, spune tatăl lui Andrei. Mai mult decât atât tatăl elevului cu sidnromul Down spune că profesoara de geografie ar fi coalizat şi mai mulţi părinţi pentru a semna o petiţie, pentru a-l da afară pe copil din şcoală. Şi asta fără ştirea părinţilor lui Andrei, care au aflat întâmplător de la un alt părinte. „Momentul care ne-a deranjat cel mai mult a fost când una dintre mămici a intrat la clasă, la pauză, şi le-a spus copiilor să-şi cheme părinţii să-l dea pe Andrei afară din şcoală. Colegii şi-au anunţat părinţii. A fost o şedinţă de acest gen”, spune Dan Pălimaru. Tatăl lui Andrei, spune că a luptat în fiecare moment să-i asigure copilului dreptul la educaţie. A reclamat situaţia la Inspectoratul Şcolar Judeţean dar şi la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Unul dintre motivele pentru care Andrei ar fi putut fi dat afară din şcoală este pentru că are dislexie şi disgrafie. O nouă legislaţie, legea 6 din 2016 ataşată Legii Învăţământului, dă însă dreptul acestor copii să participe la învăţământul de masă. Chiar dacă nu scrie şi nu citeşte, Dan Pălimaru, spune că fiul său a luat şi multe note de 10 printre care şi la Istorie, doar ascultând şi memorând”, scrie Adevărul.
Din HotNews aflăm care sunt urmările scăderii populaţiei României şi a îmbătrânirii.
„Se observă că în orașele în care salariile sunt cele mai ridicate, femeile decid să facă copii la vârste mai înaintate. Este un efect al dorinței de a performa în carieră, care amână decizia de a avea un copil până când situația materială și cea socială îi oferă viitoarei mame posibilitatea de a decide momentul în care va aduce pe lume primul copil. „Populația României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050, după Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale elaborate de Divizia de Populație a Organizației Națiunilor Unite (DP/ONU)”, arată și Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, care adaugă: „Speranța de viață la naștere este expresia întregului proces economic, social, cultural și medical. Dacă dorim o creștere a speranței de viață la naștere, trebuie s-o spunem foarte clar că trebuie schimbat climatul economic, social și poate politic”. Scăderea populației și îmbătrânirea acesteia produc trei efecte economice majore: încetinirea creșterii economice, menținerea dependenței României de capitalurile străine și creșterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung. Unul din șapte români are în prezent peste 65 de ani și, în lipsă unei îmbunătățiri a natalității, în 2030 un român din cinci va avea peste 65 de ani urmând că în 2060 raportul să ajungă unu la trei”, scrie HotNews.
În ZF citim despre cum poate fi oprit exodul tinerelor talente.
„Păstrarea tinerilor în ţară este o ecuaţie care implică guvernul, angajatorii, sistemul educaţional şi companiile de recrutare. Exodul tinerilor bine pregătiţi în străinătate, pe salarii de câteva ori mai mari decât în România, este una dintre cele mai mari probleme de pe piaţa muncii, iar România ar trebui să găsească politici publice care să-i convingă pe tineri să-şi construiască o carieră în ţară. „Avem o plajă largă de potenţiale talente în zona de IT şi inginerie, ceea ce constituie un adevărat avantaj pentru România în regiune. Este foarte important însă cum folosim acest potenţial şi cum reuşim să păstrăm aceşti tineri în ţară în următorii cinci-zece ani“, a declarat Valentin Petrof, preşedintele unui jucător local de pe piaţa de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară, citat de ZF.
Wall Street scrie despre calităţile pe care angajatorii pun accentul, atunci când îşi aleg viitorii angajaţi.
„Piața muncii se schimbă, iar angajatorii își doresc din ce în ce mai mult să identifice în rândul candidaților la joburile disponibile așa-numitele soft skills, adică creativitate, capacitatea de a lucra în echipă și abilități de comunicare”, scrie Wall Street.
Prosport scrie despre echipele de fotbal care sunt în topul preferinţelor românilor.
„Centrul de Studii si Cercetari Infopolitic a realizat un sondaj de opinie care relevă că unul din doi români ţine cu Steaua Bucureşti. Campioana din ultimele trei sezoane rămâne cea mai iubită echipă din România şi în 2016 şi şi-a mărit avansul faţă de urmăritoare. Doar 11% dintre cei intervievaţi s-au declarat simpatizanţi ai marii rivale a Stelei, Dinamo, în timp ce locul trei e împărţit de CFR Cluj şi CSU Craiova. Problemele financiare şi retrogradările din ultimii ani au aruncat Rapidul până pe locul cinci, cu 3% dintre voturi. Liderul Ligii 1, Astra Giurgiu, este simpatizată de doar 1% dintre români”, scrie Prosport.
Din Gazeta Sporturilor aflăm ce potenţial au echipele de fotbal româneşti în acest sezon.
„Ne așteaptă vremuri bune în ceea ce privește fotbalul: un play-off cu 6 echipe întărite serios în mercato, cu campioana alergînd să recupereze ce a pierdut în 2015. Steaua accelerează pentru al 4-lea titlu consecutiv. Dar e cel mai slab sezon al ei din 2012 încoace, a irosit puncte și a traversat momente groaznice în prima parte a campionatului. Astra a pierdut cel mai bun fotbalist al campionatului, pe Budescu, dar păstrează un lot care sună bine. La fel cum Pandurii și ASA arată “scary” pentru adversare, după numele pe care le vor trece pe foaie. Viitorul și Dinamo răspund cu personajele de pe bancă: antrenorul cel mai de succes, Rednic, și Hagi, patronul-manager capabil să transforme jucători normali într-o echipă candidată la titlu”, scrie GSP.
