Din ziarele de joi, aflăm că Bucureștiul este liderul incontestabil al topului corupției locale din România, citim despre românii înstăriți care au probleme cu ANAF, despre antreprenorii înregistrați la Registrul Comerțului, dar și că reducerea taxelor riscă să fie compromisă de excesele ANAF și de populism.
Ziarul Adevărul ne informează că Bucureştiul este liderul incontestabil al topului corupţiei locale din România, cu 4.71 condamnări la 10.000 de locuitori, urmat de judeţele Maramureş, Bacău, Caraş-Severin şi Giurgiu. Cele mai puţine condamnări definitive au vizat fapte de corupţie comise în Sălaj, Mehedinţi, Teleorman şi Botoşani. Cel puţin aşa arată harta corupţiei locale din România, proiect lansat, miercuri, de Societatea Academică din România şi portalul România Curată. Mai exact, este vorba despre o hartă online interactivă care permite vizualizarea unei serii de informaţii referitoare la cazurile instrumentate de către procurorii DNA. Analiza, care vizează perioada 2010-2014, arată modul în care se abuzează de autoritate şi cum profitul provenit din actele de corupţie se duce parte la actori privaţi individuali, parte la actori colectivi, precum partidele. Mai mult, potrivit proiectului în perioada 2010 şi 2014, din cele 3.125 de condamnări definitive făcute publice 2.143 conţin pedepse cu suspendare, iar 982 cu executare, iar numărul de condamnări definitive aproape că s-a dublat de la an la an. Analiza arată că cele mai multe condamnări ale deţinătorilor de funcţii importante au fost în 2014 (286 din 1.051 de condamnări definitive totale). În acest an s-au înregistrat 50 de condamnări definitive ale persoanelor cu funcţii politice, cât în 2012 şi 2013 la un loc. La nivel local, aproape jumătate dintre condamnările persoanelor cu funcţii politice sunt rezultatul fraudelor ce implică fonduri europene. Astfel, 25 din 56 de primari, 8 din 16 viceprimari condamnaţi şi 5 din 9 consilieri locali au primit pedepse pentru fraude cu fonduri europene. Potrivit datelor, cea mai „coruptă” funcţie din stat este cea de primar, urmată de cea de viceprimar.
În Evenimentul Zilei aflăm că, în urma analizelor ANAF, au fost depistați 11 români înstăriți care prezintă diferențe mari între avere și veniturile realizate și declarate la Fisc. În total, ANAF a cercetat 30 de persoane, din care i-a selectat pe cei 11 români avuți în vizor în prezent. În cazul celor investigați au fost identificate situații de „risc”, adică posibile inadvertențe între veniturile obținute și cele declarate administrațiilor financiare. Persoanele cercetate au primit notificări, prin care li se aducea la cunoștință care sunt obligațiile fiscale, mai precis obligația de a declara veniturile. De asemenea, Fiscul a solicitat informații privind veniturile din străinătate, dar a recurs și la verificare extinsă, respectiv cercetarea averilor rudelor și celor apropiați. În total, Fiscul va efectua cercetări asupra unui grup de 400 de români cu averi mari. Numele acestora sunt protejate de secretul fiscal. De regulă e vorba de persoane care apar și în topurile celor mai bogați români. Pentru a identifica veniturile reale, Fiscul a luat în calcul atât conturile bancare, cât și proprietăți deținute de aceștia, colaborând cu instituții care gestionează registre de evidenţă a imobilelor şi bunurilor mobile (terenuri, clădiri, autovehicule, nave sau aeronave). La aceste informații s-au adăugat cele de la Registrul Comerţului, privind firmele deținute de cei care au fost subiectul investigațiilor.
Din Ziarul Financiar aflăm că aproape 400.000 de români figurează în economia locală ca persoane fizice autorizate (PFA), cu peste 12,5% mai mult faţă de nivelul de acum cinci ani, arată cele mai recente date publicate de Registrul Comerţului. Cei mai mulţi dintre antreprenorii înregistraţi ca PFA (circa 55%) au vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani, semn că ideea unei afaceri devine fezabilă, în majoritatea cazurilor, după experienţa a câţiva ani buni petrecuţi ca salariat fie pentru a pune suficienţi bani deoparte, fie pentru a căpăta bagajul de cunoştinţe de business necesar astfel încât afacerea să nu moară din primele luni. Astfel, România are în prezent cel mai mare nucleu de antreprenori care au ales nu doar să conducă un business în acte (cu propriul nume), ci să preia şi rolul de angajat. „Cred că explozia de PFA-uri înfiinţate în ultima vreme a fost generată de facilităţile fiscale pe care această formă juridică le are, dar şi datorită faptului că este mai uşor de gestionat. Şi eu am considerat la început că este cea mai bună variantă, însă, ca mulţi alţii, cred, nu am luat în calcul toate aspectele. Spre exemplu, eu plătesc acum cam 31,5% către stat. Mi se pare destul de mult şi mă gândesc să schimb forma juridică“, spune Vlad Zdrenţu, un antreprenor care pe aceeaşi PFA activează ca arbitru de tenis de câmp, dar şi ca producător de zacuscă al brandului Cămara din Brăneşti.
Capital.ro ne informează reducerea taxelor riscă să fie compromisă de excesele ANAF şi de populism. Dacă va fi însoţită de controale arbitrare, blocaje administrative şi decizii populiste, relaxarea fiscală, o decizie bună în sine, va avea un impact minor în economie. Din acest motiv, scăderea taxelor trebuie analizată în contextul agresivităţii ANAF faţă de bunii platnici şi al modificărilor de amploare în defavoarea firmelor, aduse de noul Cod de procedură fiscală. Există riscul ca relaxarea fiscală să fie compromisă de administraţia fiscală, iar germenii se văd în acţiunile din ultimele luni. În contul promisei scăderi a TVA – la 9% pentru alimente de la 1 iunie şi la 20% pentru restul bunurilor şi serviciilor de anul viitor – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat controale în forţă pentru a aduce bani la buget. Mizând pe efectul de imagine al controalelor la micii comercianţi – locul unde marea majoritate a cetăţenilor au contact nemijlocit cu evaziunea – , ANAF încearcă să-şi mascheze abuzurile nu doar faţă de aceştia, ci şi faţă de alte companii. Deşi combaterea evaziunii este de dorit, nu doar pentru buget, ci şi pentru companiile care vor un mediu concurenţial, ţintele pe care şi le alege ANAF ridică semne de întrebare.
În Wall Street aflăm că din martie, creșterea prețului anumitor produse Apple a fost de peste 12%, lucru care s-a resimțit la raft imediat ce stocurile din magazine s-au epuizat. Luând că exemplu Australia, prețul iphone 6 variantă 16 Gb a crescut de la 869$ australieni la 999$, scumpire de aproape 15%, în timp ce variantă de 128 Gb s-a scumpit cu peste 15%. Dacă Apple a fost transparența în această decizie, tăcerea altor companii nu înseamnă că alte gadget-uri nu vor fi afectate de creșterea dolarului față de leu. De la începutul anului până acum, dolarul a crescut față de leu cu peste 11%. Astfel, la finalul lui 2014, cursul valutar leu/dolar era de 3,68 lei/dolar, iar în prezent un dolar poate fi cumpărat cu aproximativ 4,17 lei.
Gândul.info ne spune că parlamentarii nu dau semne că ar vrea să renunţe la dorinţa de a avea pensii speciale. După ce săptămâna trecută, toată lumea vorbea pe holurile Parlamentului despre iniţiativa legislativă care ar da aleşilor dreptul la o pensie specială, fără ca ea să existe propriu-zis, săptămâna aceasta proiectul avansează. Potrivit unor surse politice, iniţiativa ar urma să fie depusă chiar săptămâna aceasta şi ar modifica Statutul deputaţilor şi senatorilor. Concret, în actul normativ s-ar introduce un articol nou, prin care se dă dreptul aleşilor la „indemnizaţie pentru activitatea parlamentară”. Cu peste 250 de semnatari, dintre care 87 ar fi din opoziţie, co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu, a anunţat că liberalii nu susţin acest proiect. Ghinion, având în vedere că sunt deputaţi PNL care nu doar că au semnat proiectul de lege, ci susţin că îl vor vota indiferent de decizia partidului. „Nimeni nu-mi poate spune mie cum să votez. Votul nu e imperativ, la comanda cuiva”, a declarat pentru Gândul deputatul PNL Grigore Crăciunescu. Mai mult, nici discrepanţa dintre pensiile oamenilor simpli şi cele pe care le-ar dori aleşii nu îi impresionează prea mult. Într-adevăr, nivelul pensiilor în România este unul scăzut, susţin ei, dar asta nu înseamnă că demnitarii nu ar trebui să aibă indemnizaţii mari. „În 2009, ni s-au tăiat pensiile, ni s-au diminuat indemnizaţiile de parlamentari cu 25% şi nu s-a mai revenit la indemnizaţiile iniţiale, mi s-a luat avionul, mi s-au luat maşinile, mi s-a luat hotelul, nu cred că avem aşa multe avantaje cei care muncim în Parlament”, a mai spus Crăciunescu. „Probabil cei care au criticat proiectul din PNL sunt foarte tineri şi nu se gândesc la pensie. Oricum avem cele mai mici salarii, pensii din UE”, adaugă şi deputatul PNL Mihăiţă Calimente.
Prosport ne prezintă dezvăluirile unui rapidist despre haosul din Giulești. Cristiano Bergodi a venit într-un moment dificil la Rapid. Echipa ocupă locul 16, cu opt etape înainte de finalul campionatului, iar în lot există destule nemulţumiri legate de cum au decurs lucrurile până acum.O variantă pentru înlocuirea lui Cristi Pustai a fost Marius Şumudică. Joi, 9 aprilie, fostul atacant de la Rapid a aşteptat ore întregi în mall un telefon de la finanţatorul Valerii Moraru. Fusese contactat deja pentru a i se spune că Pustai va fi dat afară în cursul zilei şi că va fi sunat pentru a veni să semneze. Telefonul nu a mai sunat însă. Un rapidist a făcut mai multe dezvăluiri pentru ProSport, sub protecţia anonimatului: „Moraru i-a întrebat şi pe liderii echipei dacă să-l pună pe Şumudică, dar toţi au strâmbat din nas. Păi, dacă venea Şumi mai aveau ei loc să strige m… Steaua? Dar adevărul e că Şumudică nu a fost dorit nici de suporterii de la tribuna a II-a pentru că îl consideră omul lui Corsicanu’, fostul şef de galerie. Spuneau: Nu am uitat cum Şumi juca barbut pe tren cu corsicanii şi acum vrea să vină el antrenor la Rapid”. Aşa că lucrurile la Rapid nu sunt nici pe departe prea liniştite şi de asta echipa se află la retrogradare. Şi apropo de Şumudică, văd că a zis că ar fi venit numai cu Dinu Gheorghe la Rapid. Prin toamnă, Vamă se bătea cu pumnul în piept că garantează el trei puncte cu Ceahlăul şi trei puncte cu CFR. Şi am făcut 0-0 cu moldovenii şi 1-1 cu ardelenii. Cred că s-a prins şi Moraru că e numai gura de el. Dar şi Moraru… M-a amuzat puţin când am auzit cum îl strigă, mai nou, lumea de pe stadion. Îi spun Della Valle – sanchi- după patronul Fiorentinei, numai că porecla e în concordanţă cu declinul echipei în acest retur”, a susţinut rapidistul.
