Din ziarele de miercuri aflăm că premierul Victor Ponta a postat câteva mesaje pe Facebook prin care s-a poziţionat de partea premierului grec, Alexis Tsipras, de ce a băgat Occidentul atâția bani în Grecia, care sunt provocările mobilității, dar și care sunt efectele caniculei.
Din ziarul Adevărul aflăm că premierul Victor Ponta a postat câteva mesaje pe Facebook prin care s-a poziţionat, uneori făţiş, alteori voalat, de partea premierului grec, Alexis Tsipras, în „cruciada“ pe care acesta a purtat-o cu instituţiile financiare internaţionale. Analiştii politici contactaţi de „Adevărul“ arată că notorietatea lui Tsipras poate aduce voturi în România. Aflat încă în Turcia după operaţia suferită la genunchi, premierul Victor Ponta a folosit din plin mediul online pentru a se implica în chestiunea grecească, fără a poziţiona neapărat România, ci mai degrabă pentru a trage foloase electorale. Dacă analizăm mesajele postate de premier pe Facebook, vedem că Ponta, aflat la Istanbul, şi-a făcut agenda cu ochii la Atena pentru a-i folosi în România. Cadenţa şi formularea postărilor au fost bine racordate la tensiunile din Capitala Greciei. Spre exemplu, sâmbătă, cu o zi înainte de referendumul elen, o bună parte a grecilor, mobilizaţi de Tsipras, au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de măsurile impuse de instituţiile financiare internaţionale.
Capital.ro ne informează că în timp ce unele zone din România încearcă (şi, câteodată, chiar reuşesc) să capete un aspect european, altele par a fi desprinse dintr-un film post-apocaliptic. În 1992, Petroşaniul avea 52.000 de locuitori. Două decenii mai târziu, ajunsese la 37.000 (respectiv cu aproape 30% mai puţin). Scăderi similare s-au înregistrat şi în cazul altor oraşe din Valea Jiului: Lupeni (de la 33.000 la 23.000), Petrila (de la 29.000 la 22.000), Uricani (de la 13.000 la 9.000), dar şi în alte zone miniere: Moldova Nouă (de la 17.000 la 12.000 de locuitori) sau Bălan (de la 11.000 de locuitori în 1992 la 6.000 în 2011). Este adevărat că cele mai multe localităţi din România au suferit o reducere a populaţiei după 1990, principalele motive fiind scăderea natalităţii şi emigraţia externă (după deschiderea graniţelor, peste trei milioane de concetăţeni s-au mutat, temporar sau definitiv, în străinătate).
Evenimentul Zilei ne spune de ce a băgat Occidentul atâșia bani în Grecia. După Al Doilea Război Mondial, tranziția spre democrație a fost extrem de anevoioasă. O parte consistentă a societății grecești era sub fascinația comunismului. Occidentul a făcut eforturi considerabile să împiedice intrarea Greciei sub influență rusească. Mai important, a cheltuit foarte mult, fără a cere foarte multe în schimb. Când banii s-au terminat, accentele extremiste de stânga au ieșit din nou la iveală, iar redesenarea hărții geostrategice a devenit din nou posibilă. În negocierile de la Yalta, anglo-americanii nu au vrut sub niciun chip să lase Grecia pe mâna lui Stalin. Dacă elenii ar fi intrat sub Cortina de Fier, URSS ar fi avut acces la Marea Mediterană. Stalin ar fi amplasat aici baze militare și ar fi exercitat o presiune directă și periculoasă asupra Occidentului. Practic, Italia s-ar fi aflat mult prea aproape de rachetele nucleare sovietice.
Din Gândul.info aflăm că în prima zi de cod galben, corturile anti-caniculă s-au topit la soare. În Bucureşti, primăria a amplasat 20 de corturi dotate cu dozatoare de apă, aparate de aer condiţionat, toalete ecologice şi personal medical care să testeze tensiunea şi nivelul glicemiei. Înăuntru, susţine un reprezentat al Administraţiei Spitalelor, însărcinat cu amplasarea corturilor, sunt şi scaune pentru oamenii care vor să ia un loc la răcoare. Numai că, în realitate, aparatele de aer condiţionat sunt obiecte pur ornamentale. Fie nu funcţionează, fie nu fac faţă temperaturii ridicate, fie sunt folosite pentru a răci apa din dozatoare.De asemenea, la unele corturi nici tensiometrele nu funcţionează, aşa că bucureştenii pot trece peste caniculă doar cu apă.
Wall Street ne prezintă un interviu cu șeful Master Card pe România, Cosmin Vladimirescu, despre provocările mobilității, o componentă a vieții de CEO dependentă de autonomia telefonului mobil. El spune că utilizeză telefonul mobil sau tableta pentru aproape toate achizițiile sau plățile făcute. „Ieri, am ajuns în birou pentru o oră și ceva. Dacă viețile noastre sunt în mișcare și dacă singurul obiect de lucru adevărat este telefonul sau tabletă, este firesc atunci să îl folosesc și pentru a cumpăra sau pentru a plăți. Tehnologia de plată trebuie să fie legată foarte strâns de acest dispozitiv. Cuvintele cheie sunt mobilitate și convergență”, afirmă general manager-ul Mastercard pentru România.
Din Ziarul Financiar aflăm că fiecare român lasă lunar la casele hipermarketurilor şi supermarketurilor din România circa 83 de euro pe alimente, produse de îngrijire personală şi îngrijirea locuinţei, respectiv 21,6% din salariu. Aceasta este cea mai mică sumă cheltuită de un locuitor al ţărilor Uniunii Europene în comerţul modern, de aproape două ori mai mică decât cea lăsată de un polonez şi de trei ori sub cea cheltuită de un austriac sau un francez. Totuşi, ponderea sumei în totalul salariului este printre cele mai mari.
Din Prosport aflăm că noul antrenor al echipei FC Steaua Bucureşti, Mirel Rădoi, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că are emoţii înaintea primului meci din cariera de tehnician, cel cu ASA Târgu Mureş, din cadrul Supercupei României. „Este un meci important pentru ambele echipe, este un meci cu un trofeu pe masă, o singură partidă. Am oarecare emoţii, dar cred eu că este normal în acest moment. Important este ce va arăta echipa pe teren şi mai puţin sentimentele pe care le voi simţi eu. Cred că pentru mine personal ar fi foarte important, dar mult mai important va fi pentru jucători şi pentru club să obţinem acest trofeu. Dacă ne uităm la cele trei trofee câştigate sezonul trecut, plecăm cu prima şansă, dar este un singur meci şi se poate întâmpla orice, iar noi trebuie să fim pregătiţi”, a spus Rădoi.
Aceste date indică faptul că puterea de cumpărare este printre cele mai mici de pe bătrânul continent şi că pe piaţa locală lanţurile internaţionale mai au spaţiu de dezvoltare, având momentan o cotă de circa 55% faţă de peste 80% în Occident.
