Sistemul antigrindină nu a alungat grindina. 198 de rachete au fost lansate numai în Vrancea, dar gheața a distrus 2600 de hectare de culturi agricole

Rachetele pentru care s-au alocat peste 45 milioane de euro au fost neputincioase în fața unei ploi cu gheață care a distrus 2.600 de hectare de culturi.

Share

Marian Garleanu 0 comentarii

14.07.2017 - 08:30

Rachetele pentru care s-au alocat peste 45 milioane de euro au fost neputincioase în fața unei ploi cu gheață care a distrus 2.600 de hectare  de culturi.

Centrul de comandă al unui nou sistem de rachete antigrindină a fost inaugurat cu mare fast, pe 21 aprilie a.c., în prezența președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a ministrului Agriculturii, Petre Daea, și a omniprezentului baron de Vrancea Marian Oprișan. De asemenea, a fost deschisă și o stație antigrindină în comuna Bătinești, - reprezentativă din punctul de vedere al autorităților – pentru combaterea căderilor de grindină.

Programul de extindere a acestui sistem a fost o solicitare expresă a președintelui PSD, care i-a mai cerut ministrului Agriculturii, Petre Daea, operaționalizarea sa la timp. Acesta din urmă a anunțat că în 2017 vor fi realizate 34 de puncte operațio­nale similare, care ar urma să asigure protecția unei suprafețe de 500 mii hectare.

Valoare totală a investițiilor ar urma să fie de 45 milioane de euro, din care 20 de milioane euro numai pentru anii 2017-2018, pentru ca suprafața protejată împotriva căderilor de grindină să ajungă la 835.000 de hectare.

Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, s-a arătat extaziat de realizarea sistemului antigrindină care „este un vis devenit realitate pentru locuitorii județului Vrancea care au suferit pagube însemnate din cauza căderilor de gheață”.

Contradicții cu privire la prevenire

Doar că, în urmă cu câteva zile, neținând cont de stațiile antigrindină dotate cu rachete performante, norii plini de gheață s-au revărsat peste localitățile Sihlea, Bolotești, Dumbrăveni și Gugești din Vrancea, distrugând în proporții de 35 până la 100% culturile de pe 2.600 de hectare cultivate cu pomi fructiferi, legume, cereale și viță de vie. Un fapt similar s-a petrecut recent și-n podgoriile din Prahova și Iași. Pagubele totale estimate de fermieri ridicându-se la peste 60 milioane de euro.

Inițial, grindina s-a abătut asupra localităților vrâncene Dumbrăveni și Gugești, unde a distrus culturile de pe aproximativ 1.000 de hectare de culturi. La numai trei zile distanță, grindina cât oul de porumbel a mai distrus alte 1.600 ha de culturi în localitățile Sihlea și Bălești.

Directorul Direcției Agricole Vrancea, Ticu Costandache, a declarat presei locale că situația este foarte dificilă pentru fermierii din cele două localități care în cele mai multe zone nu vor avea ce să recolteze. „Gradul de calamitare la Bălești este de 80 până la 100%”, a mai adăugat acesta.

Pe de altă parte, contactat de „România liberă“, directorul Sistemului Național Antigrindină, Gheorghe Căunei Florescu, s-a arătat neputincios în fața acestui val de grindină, dar optimist pe viitor privind șansele sistemului. „Prin aceste stații antigrindină, noi nu putem face altceva decât activitate preventivă.

În speță, trimitem o substanță glaciogenă pe bază de ioni de argint și astfel prevenim formarea grindinei. În aceste cazuri, nu am putut interveni pentru că nu avem suficiente stații antigrindină. Vom putea proteja eficient când vor fi înființate încă 4 stații antigrindină, iar radarele noastre vor semnala la timp norii în formare. Când intră norii deja formați (maturați) cu grindină în zona noastră de acțiune, nu mai putem face mare lucru”, a conchis directorul Sistemului Național Antigrindină.

Numai că în urmă cu nici 3 luni de zile același responsabil de prevenirile căderilor de grindină spunea la Focșani. „Activitatea noastră nu constă numai în protecția împotriva grindinei, ci și în prevenirea formării grindinei. Când facem o intervenție si scoatem anumiți nori din funcțiune prevenim și formarea de ploi torențiale, de căderi de precipitații. Noi acționăm mai mulți ani în regim de omologare ca să vedem ce se întâmplă și în funcție de acesta mai implementăm și tragem concluzii științifice și putem să garantăm că în zona unde acționăm putem să protejăm suprafața 100%”, se lăuda Gheorghe Căunei Florescu.

Autoritățile ne asigură că s-a făcut tot ce e posibil

Ministerul Agriculturii a transmis într-un comunicat că totul e bine. 198 de rachete antigrindină au fost lansate până acum de la punctele Unității de combatere a căderilor de grindină (UPCCG) Vrancea, adică mai mult de o treime din cele 533 de rachete lansate în toată țara, susține instituția. Alte 192 au fost lansate de Unitatea de combatere a căderilor de grindină Prahova și 143 rachete antigrindină au fost lansate de UCCG Iași.

Fermierii vrânceni și prahoveni au depus mai multe reclamații, în care se arată nemulțumiți de modul în care a funcționat SNACP la nivelul celor două zone cu specific viticol. Un prim control a fost demarat de Prefectura Vrancea, iar recent a fost dispusă și o verificare din partea Corpului de Control al ministrului Agriculturii.

Acesta va verifica modul în care au acționat specialiștii UCCG Vrancea, dacă au fost emise toate autorizațiile pentru punctele de lansare și dacă stocul de rachete este suficient pentru această perioadă meteo dificilă.     

Prin aceste stații antigrindină, noi nu putem face altceva decât activitate preventivă. În speță, trimitem o substanță glaciogenă pe bază de ioni de argint și astfel prevenim formarea grindinei. În aceste cazuri, nu am putut interveni pentru că nu avem suficiente stații antigrindină.“

Gheorghe Căunei Florescu, directorul Sistemului Național Antigrindină

Țăranii preferă trasul gratis al clopotului mic, rafalelor cu rachete scumpe

De peste două secole, țăranii români preferă dangătul cristalin al clopotului mic din turla bisericilor pentru, spun ei, să împrăştie norii grei, salvându-le gospodăriile şi câmpurile de furia naturii. În mai toate zonele rurale ale României, locuitorii satelor românești fug către biserică pentru a trage clopotul la vederea norilor grei de furtună.

Localnicii din Buneşti - Vâlcea trag clopotul la micuţa biserică din vârful Dealului Miercii. Anii trecuţi „scutul” lor împotriva grindinii a funcţionat destul de bine, spun sătenii, care nu-şi amintesc ca furtunile să se fi abătut vreodată asupra gospodăriilor lor. „Ploaia vine până aici, după care se îndepărtează şi auzi că la Râmnicu Vâlcea a plouat de a rupt. Este din cauza clopotului care are o putere de rezonanţă, dar nu aşa pe de-a rândul. Cum vedeam că vine un nor greu de gheață, tragem clopotul! Şi pe dată se şi împrăştiau norii”, povesteşte nea Vasile Goia, localnic din satul Teiuş.

Sătenii din Pufești - Vrancea au deasemenea propriile metode prin care își feresc culturile agricole și localitatea de căderile de grindină: trasul clopotelor.
Întâmplător sau nu, „ritualul” se pare că da roade, foarte rare fiind cazurile în care grindina a apucat să cadă peste Pufești. „Ne-am învățat din moși strămoși să „citim” norii care au grindină, sunt mai albicioși decât ăia cu ploaie curată. Atunci dăm fuga în clopotnița bisericii și tragem clopotele până când se sparg și se împrăștie norii”, a povestit presei locale Gheorghe Dascălu, consilier parohial al bisericii din Pufești.

Necrezând total în miracole autoritățile locale din Suceava, comuna Pătrăuți spun că trebuie să existe şi o explicaţie ştiinţifică. Cel mai probabil aceasta este legată de modul în care vibrează peretele clopotului şi care interacţionează cu acustica clopotniţei, şi de aici propagarea sunetului în mediul înconjurător. Frecvenţele naturale sunt influenţate de temperatură, iar coeficientul termic influenţează în mod direct vibraţia bronzului cu argintul, aliajul de bază pentru clopotele mici din clopotnițele bisericilor de țară.

„Pe furtuni sau vreme rea sunt anumiţi cetăţeni de aici din sat care ştiu şi vin să tragă clopotele, iar vijelia, furtuna sau norii de piatră sunt alungaţi”, a declarat şi primarul din Pătăruți.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...
loading...