Turiștii vor avea parte de surprize neplăcute în acest sezon estival. Mai multe drumuri către destinații turistice au rămas neasfaltate, după ce contractele de modernizare au fost reziliate.
Deşi sunt pe agenda Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) de ani de zile, drumuri naţionale importante, de utilitate turistică, precum DN 71, Bâldana Târgovişte Sinaia sau DN 76, Oradea-Beiuş, continuă să macine nervii şoferilor din cauza gropilor şi valurilor din asfalt. Ciudat este însă faptul că pentru aceste şosele au avut timp de ani de zile contracte pentru modernizarea lor. Nu numai că aceste contracte nu au fost duse la capăt, ci, dimpotrivă, au fost reziliate fără a fi fost mişcată o lopată de pământ. Din acest motiv, constructorii acuză CNADNR de amatorism şi de teamă la derularea lucrărilor.
Nici o lopată timp de patru ani
DN71 este una dintre şoselele care dacă ar fi fost în stare bună ar fi putut reprezenta o alternativă pentru aglomeraţia de pe DN1. CNADNR a scos la licitaţie lucrările în 2011, iar acestea au fost câştigate atunci de către o asociere formată din firmele Spedition UMB, Consitrans şi Iptana. Chiar dacă a selectat constructorii şi chiar dacă este evident că această şosea ar fi fost o variantă mai convenabilă la finele săptămânii decât DN1, în trei ani CNADNR nu a dat constructorului un ordin de începere a lucrărilor. Cauza? Lipsa de bani. Contractul a fost rupt „din cauza lipsei disponibilităților financiare, în contextul situației generate de constrângerile bugetare generate de criza economică“, explică CNADNR. Compania ţine să precizeze că va scoate din nou la licitaţie lucrările, însă nimic nu garantează că situaţia nu se va repeta.
Un alt episod s-a desfăşurat nu mai de mult de zilele trecute. CNADNR a anunţat rezilierea unui tronson lung de 31 de kilometri din DN 76, Oradea-Beiuş. Drumul asigură accesul spre Munţii Apuseni, din vestul acestora dinspre Deva şi Oradea. Lucrările erau făcute de Compania de Construcţii Căi Ferate şi Drumuri Timişoara şi Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti, însă au progresat până la 0,7% când CNADNR a decis rezilierea contractului.
„Este de neimaginat ca în 2015 un drum naţional să arate cum arată acest DN76 pe această porțiune, că nu peste tot arată aşa (…) vă spun sincer, mi-a fost ruşine că sunt directorul acestei companii, în această ţară, având în vedere cum arată starea drumului“, a spus săptămâna trecută directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, adăugând că va fi reziliat acest contract. Acuzele de lene sau dezinteres aduse constructorilor sunt deseori false şi, în pofida aparenţelor, vina este a companiei, spun şefii unor firme de proiectare şi consultanţă în lucrările de drumuri. Să luăm cazul drumului menţionat de Narcis Neaga, respectiv DN 76, care îl face pe director să îi fie ruşine cu funcţia de director general CNADNR.
Un proiect prea vechi
Licitaţia aferentă a fost ţinută acum patru ani, iar documentaţia tehnică ce a stat la baza acesteia a fost chiar mai veche. „În anii scurţi de atunci drumul s-a distrus, iar soluţia tehnică iniţială nu a mai corespuns. Trebuia făcută fie o reabilitare totală aproape cât pentru construirea unui drum nou, fie o soluţie mai ieftină care să se încadreze însă în valorile iniţiale“, explică şeful unei firme de consultanţă-proiectare. Modificările presupuneau acordul conducerii CNADNR, avize ale Comitetului Tehnic Executiv al acesteia, care însă nu au venit. Constructorul a oprit lucrarea, iar CNADNR a preferat ruperea contractului cu acesta şi a anunţat o nouă licitaţie. Cazurile nu sunt singulare. „Este vorba de un amestec de teamă de DNA, probabil şi de incompetenţă. Sunt din ce în ce mai speriaţi. Nu se mai fac încredinţări directe, nu se mai modifică soluţii. Preferă rezilierile și refacerea licitaţiilor“, acuză şeful firmei de drumuri care are la rândul acesteia câteva contracte de consultanţă în dispută cu CNADNR.
Odată ce a reziliat contractele sau după ce acestea au expirat fără ca lucrările să fie încheiate apare pericolul încălcării legislaţiei. Practic finanţatorii lucrărilor cer ca proiectele să fie verificate de experţi independenţi cum sunt firmele de consultanţă şi asistenţă tehnică. CNADNR, însă, preferă să facă aceste activităţi cu propriii angajaţi chiar dacă aceştia nu au experienţa necesară, cerută la licitaţiile organizate pentru consultanţă. „Directori ai unor direcţii regionale de drumuri se ocupă concomitent de managementul a câte şase proiecte în condiţiile în care la o firmă de consultanţă un singur om cu experienţă de 20 de ani în domeniu se ocupă de un singur contract. În astfel de cazuri constructorii fură şi păcălesc cu uşurinţă compania“, spune specialistul ce a solicitat anonimatul. Una dintre obligaţiile CNADNR conform documentaţiilor FIDC ar fi să anunţe constructorii cu 42 de zile înainte de schimbarea consultantului. Aceasta nu se întâmplă, iar constructorul poate cere cu uşurinţă claim-uri CNADNR. Mai mult riscăm ca Comisia Europeană să aducă corecţii financiare proiectelor, atenţionează consultantul. Ziarul „România liberă“ a cerut CNADNR o situaţie a contractelor cu o valoare mai mare de un milion de lei, reziliate după 1 ianuarie 2014, însă deşi a avut la dispoziţie o lună, CNADNR nu a oferit niciun răspuns.
Rezilierile sunt cauzate de un amestec de teamă și nepricepere la nivelul Companiei de Drumuri.“ Consultant lucrări infrastructură
