Sudul Banatului adăpostește o adevărată minune a naturii, cea mai nouă deltă a Europei. Este atât de nouă încât nu apare pe multe dintre hărțile continentului. Această deltă s-a format la vărsarea râului Nera în Dunăre. Specialiștii în mediu spun că apariția Deltei Nerei are legătură directă cu amenajarea complexului hidroenergetic de la Porțile de Fier.
„Până la construirea barajelor și amenajarea lacului de acumulare, Dunărea curgea cu viteză și cu putere și spăla aluviunile aduse de râul Nera. Însă, după amenajarea complexului hidroenergetic, curenții Dunării s-au domolit, iar din anul 1970 au început să se depună aluviunile la gura Nerei“, a explicat geologul Robert Szanto.
Climă asemănătoare cu cea din Ada Kaleh
Biologii spun că această zonă are un climat asemănător celui care se găsea pe insula dispărută Ada Kaleh și că în zonă cresc migdali și smochini. De asemenea, există și specii animale caracteristice acestui climat submediteranean, inclusiv vipera cu corn sau scorpionul carpatin. „Este vorba de o combinație foarte interesantă de biocenoză și biotop, care a creat un mediu cu totul aparte. Este o formațiune care evoluează de la an la an“, a arătat biologul Adrian Hagiu. Delta Nerei face parte din Parcul Natural Porțile de Fier, iar localnicii doresc să dezvolte turismul durabil.
Deja, tot mai mulți străini sunt atrași de această destinație. „Anul acesta, am avut turiști din Marea Britanie, din Belgia, din Franța, dar și din Rusia,
care au mers, de fapt, în Serbia, s-au cazat acolo și au venit într-o excursie de o zi în Delta Nerei“, spune unul dintre localnici, Ion Secară. În zonă, turiştii pot să se cazeze la hotelurile şi pensiu-nile din Oraviţa ori în casele sătenilor din localitățile situate pe Valea Nerei sau pe cea a Dunării.
Există și tineri care vin cu corturile, pentru a pescui. De asemenea, există și turiști care se cazează în Serbia și care vin în România într-o excursie care îi aduce și la Porțile de Fier, inclusiv în muzeul amenajat de cei care au construit hidrocentrala, iar apoi continuă spre Delta Nerei.
Un ecosistem fragil
Ecosistemul Deltei Nerei este împărţit de România şi de Serbia, pentru că acest ecosistem nu ține seama de granițe.
De-a lungul timpului, mai mulţi voluntari ecologişti, români şi sârbi, din localităţile Moldova Nouă, Dalboşeţ, Lăpuşnicu Mare, Veliko Gradiste, Coronini şi Oraviţa, s-au implicat în protejarea Deltei Nerei. Ei au participat inclusiv la acțiuni de ecologizare, pentru că în Delta Nerei se strâng uneori, când există ploi abundente, cantități impresionante de gunoaie. Cele mai rezistente și cele mai vizibile sunt PET-urile.
Unele dintre ele sunt purtate de Dunăre din Austria și din celelalte țări riverane.
De aceea, ecologiștii intervin periodic pentru a limita efectele poluării de acest fel. La rândul lor, autorităţile româneşti şi sârbeşti doresc o dezvoltare în parteneriat a regiunii, iar programele de parteneriat ar putea lua avânt după eventuala aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, mai ales că unele dintre proiecte ar putea primi finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană.
