Portul românesc de la Marea Neagră funcționează în prezent la mai puțin de jumătate din capacitate, deși cifrele oficiale arată că activitatea este în creștere ușoară.
Raportul de trafic prezentat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța arată bine, la prima vedere. Traficul prin porturile maritime românești (Constanța, Mangalia și Năvodari) este în creștere ușoară față de anul trecut. „Traficul total de mărfuri înregistrat în 2015 în porturile maritime românești Constanța, Midia și Mangalia a fost de 56,33 milioane tone, cu 1,25% mai mult decât în 2014”, a precizat directorul general al CNAPMC, Valeriu Nicolae Ionescu. Traficul maritim a fost de 43,60 milioane tone (43 milioane tone în 2014), iar cel fluvial a reprezentat 12,73 milioane tone (12,58 milioane tone în 2014). Pentru traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 1,28%, iar pentru cel fluvial de 1,15%. Creșteri de trafic au fost înregistrate la cereale (de la 17,42 milioane tone în 2014, la 19,61 milioane tone în 2015), produse petroliere (de la 4,71 milioane tone la 5,16 milioane tone), produse metalice (de la 1,88 milioane tone la 2,06 milioane tone) și combustibili minerali solizi (de la 2,15 milioane tone la 3,20 milioane tone). Scăderi de trafic sunt înregistrate în cazul minereurilor de fier (de la 5,5 milioane tone la 2,75 milioane tone).
Adevărul din spatele cifrelor
Lucrurile nu sunt însă atât de roz. Adevărul despre trafic reiese dintr-o simplă comparație. Portul Constanta are o capacitate de operare anuală de aproximativ 120 milioane tone, după cum se menționează chiar pe pagina de prezentare a CNAPMC. Cu alte cuvinte, portul este folosit la mai puțin de jumătate din potențialul său. ”Într-adevăr, capacitatea de proiectare a portului este de 120 de milioane de tone”, a declarat pentru România liberă Laurențiu Mironescu, fost director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța și vicepreședinte al organizației Operatorul Portuar. Acest lucru se poate însă face numai dacă există o strategie de dezvoltare bine pusă la punct, care acum lipsește. Cel mai bun an din istoria portului Constanța a fost 1989, când s-a înregistrat un trafic de 62,4 milioane de tone. De atunci au urmat ani grei, care au oglindit economia de tranziție a României. ”56 de milioane de tone nu este foarte rău pentru contextul economic”, afirmă totuși fostul șef al portului.
Traficul este meteo-dependent
Din păcate, traficul maritime este dependent de cel fluvial, iar acesta, la rândul lui, este dependent de vreme. ”În traficul total, cerealele au o pondere de 34,8%”, a explicat și Valeriu Ionescu. ”România a devenit un hub regional pentru cereale, ceea ce este bine”, spune Laurențiu Mironescu. Americanii și elvețienii au investit masiv în capacități de operare aici, iar România a devenit unul dintre principalele porturi de unde pleacă cereale spre țări ca Egipt, de exemplu. Traficul este meteo-dependent, spune însă Mironescu, pentru că pe Dunăre nu se poate circula în condiții optime atunci când este secetă. Fără ploaie, există porțiuni unde nu se mai poate naviga, există praguri de piatră care pot afecta navele, iar lucrul aceste nu ține numai de autoritățile din România, ci și de cele din Bulgaria sau chiar Serbia.
Constanța, o falsă problemă pentru Schengen
Traficul actual, dar chiar și cel operaționat maxim, nu fac din portul Constanța un concurent serios pentru portul Rotterdam, așa cum s-a speculat, și nu este o cauză pentru împiedicarea accesului la spațiul Schengen. E adevărat, a menționat Laurențiu Mironescu, portul Constanța poate deveni un concurent mic pentru Rotterdam. Acesta însă, împreună cu cele din Anvers și Hamburg, sunt principale inovatoare în domeniul portuar. Și ca trafic, diferența este extrem de mare. Portul Rotterdam a raportat, în anul 2015, potrivit paginii oficiale de internet, o creștere de trafic de 4,9% față de 2014, până la 466,4 milioane de tone. ”Creșterea semnificativă poate fi aproape în întregime atribuită traficului în creștere de petrol curd și produse petroliere”, a declarat CEO-ul portului, Allard Castelein. Constanța este, așadar, un port cu un trafic de nouă ori mai mic.
