Clujenii au serbat, ieri, 573 de ani de la nașterea Regelui Matia Corvin. Este vorba de cel mai mare rege al Ungariei, Croației și Boemiei, care a fost și arhiduce al Austriei. Matia Corvin, fiul ultimului conducător de cruciadă, voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, a venit pe lume în data de 23 februarie 1443, în casa unui bogat patrician sas, Jakob Mehffi. Mama sa, Elisabeta Szilagyi, era în drum spre capitala regatului maghiar, Buda, însă sorocul nașterii i-a venit la Cluj. Nașterea lui Matia Corvin a fost un eveniment important pentru oraș, deoarece Iancu de Hunedoara devenise eroul Transilvaniei, după ce învinsese oștile otomane conduse de Mezid Beg și de Shehabeddin, beglerbeiul Rumeliei.
Viitorul rege Matia Corvin a fost botezat în biserica romano-catolică Sfântul Mihail, unul dintre cele mai importante monumente ecleziastice ridicate de sașii transilvăneni. Clujenii au fost tot timpul alături de Iancu de Hunedoara și de Matia Corvin, iar după ce ultimul a devenit rege, nu și-a uitat orașul natal. Clujul a redobândit privilegiile pierdute ca urmare a participării unora dintre orășeni la răscoala de la Bobâlna, din 1437, iar apoi a primit multe altele.
Printre ctitoriile lui Matia Corvin se numără actuala biserică reformată de pe strada Mihail Kogălniceanu, inițial lăcașul de cult al unei mănăstiri de franciscani minoriți. Printre privilegiile pe care Regele Matia Corvin le-a acordat Clujului se numără unul cu totul special, care a transformat casa în care venise pe lume în cea mai valoroasă proprietate din Transilvania.
Scutire de taxe și impozite „pe vecie“
Clădirea cunoscută azi sub numele de Casa Matia este situată în Evul Mediu pe strada Sfântului Spirit. Azi, strada poartă numele Matia Corvin. Imobilul i-a aparținut unui patrician sas, Ștefan Kolb, și a fost ridicată la începutul secolului al XV-lea. Ulterior, Casa Matia a ajuns în proprietatea familiei Mehffi. Regele Matia Corvin a decis ca, în anul 1467, să acorde scutire pe vecie de plata impozitelor și taxelor proprietarilor clădirii. De aceea, palatul a devenit cea mai valoroasă proprietate din Transilvania, deoarece toate activitățile economice pe care le găzduia erau netaxabile. Matia Corvin a devenit, pentru clujeni, un suveran legendar. Și în prezent, el este una dintre cele mai iubite personalități din istoria orașului. Spiritul său de dreptate a devenit, pur și simplu, proverbial, iar în memoria populară, regele a rămas drept Matia cel Drept. Tocmai pentru că locuitorii orașului au rămas legați afectiv de Regele Matia Corvin, scutirea de taxe acordată în 1467 a fost respectată de toți principii Transilvaniei. În anul 1740, Casa Matia, un imobil cu etaj și cu o superbă curte interioară, a fost cumpărată de Primărie. Ea a avut mai multe întrebuințări, inclusiv cea de spital și de închisoare.
În anul 1887, Casa Matia a fost renovată și a fost vizitată de împăratul Francisc Iosif. În amintirea vizitei imperiale, pe peretele exterior al palatului a fost amplasată o placă memorială, care a fost concepută de marele arhitect Lajos Pakey și executată de sculptorul Gyorgy Zala. Placa încă mai există și azi. În anul 1902, Casa Matia a devenit sediul Muzeului Societății Carpatine Ardelene, care avea peste 7.000 de exponate. Multe dintre ele se regăsesc în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj. Apoi, Casa Matia a devenit sediul unui colegiu, iar în prezent adăpostește Universitatea de Artă și Design. ”Casa Matia este unul dintre cele mai importante monumente din orașul nostru. Importanța ei este legată categoric de personalitatea marelui rege, însă Casa Matia are și o valoare intrinsecă deosebită.
Foarte mulți dintre turiștii care vin în Cluj se fotografiază cu acest monument. Faptul că a devenit sediul unei universități cred că ar fi fost pe placul Regelui Matia Corvin, care a fost unul dintre cei mai importanți protectori ai culturii. Matia Corvin avea cea mai importantă bibliotecă a epocii sale, iar volumele care s-au mai păstrat din ea reprezintă adevărate comori pentru bibliofili”, a spus istoricul Leonard Horvath, fostul președinte al Administrației Fondului Cultural Național.
