Documentele de arhivă ar urma să fie scanate și publicate pe un site. Cu ajutorul lor, cei interesați își vor putea realiza arborele genealogic, dar vor fi extrase și date importante despre evoluția unor comunități.
O echipă formată din cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj a anunțat zilele trecute începerea unui proiect care vizează realizarea primei baze de date despre populaţia din Transilvania. Proiectul este realizat de cercetătorii de la Centrul de Studiere a Populației. Baza de date va cuprinde documente începând cu anul 1850. Cercetarea va cuprinde informațiile din registrele parohiale de stare civilă ale diferitelor culte din regiune, dar și din registrele fiscale ale diferitelor comunități, a declarat Vlad Popovici, asistent cercetare la Centrul de Studiere a Populaţiei din cadrul Universităţii clujene.
În secolul al XIX-lea, registrele parohiale înlocuiau actele de stare civilă redactate azi de primării. Ele consemnau botezurile, căsătoriile, divorțurile, în cazul cultelor care îl admiteau, dar și decesele. Proiectul este finanţat de Guvernul Norvegiei cu suma de 650.000 de euro. ”În această bază de date vor fi cuprinse persoanele care au trăit în regiune între 1850 și 1914”, a spus Vlad Popovici.
Populaţia estimată din Marele Principat al Transilvaniei, apoi pentru teritoriile transilvănene încorporate în Regatul Ungariei după formarea Austro-Ungariei în 1867, depăşea cinci milioane de persoane. Este vorba de cel mai mare contingent de populație din teritoriile românești de azi. "Strângem date de la toate confesiunile şi de la toate etniile chiar dinainte de 1850. Pentru fiecare etnie avem mai multe confesiuni. Pentru români avem ortodocşi şi greco-catolici, pentru maghiari avem reformaţii calvini, dar şi unitarieni, catolici, lutherani, avem germani, care sunt lutherani, dar şi catolici, avem evrei, armeni sau greci”, a spus Vlad Popovici.
Documentele provenite din arhivele din Braşov, Hunedoara, Alba, Cluj, Mureş, Harghita, Covasna, Bistriţa-Năsăud, Sibiu şi Sălaj ar urma să fie scanate și publicate pe site. Cu ajutorul lor, cei interesați își vor putea realiza, de exemplu, arborele genealogic, însă ele vor oferi și date importante despre evoluția unor comunități.
De exemplu, orașul Gherla din județul Cluj avea inițial o populație formată aproape exclusiv din armeni. El era denumit în anumite documente chiar Armenopolis. De-a lungul secolelor, însă, armenii catolici din Gherla au fost maghiarizați, iar azi nici unul dintre ei nu mai este capabil să vorbească limba armeană. Proiectul derulat de Centrul de Studiere a Populaţiei din cadrul UBB Cluj-Napoca va dura trei ani, iar primele rezultate vor putea fi cerute de cei interesaţi în primul trimestru al anului 2015. Alți cercetători științifici spun că proiectul poate furniza informații interesante, cu condiția ca el să fie sută la sută onest.
”Dacă acest proiect pornește de la teze de genul hai să arătăm că erau mai mulți români din Transilvania sau alimentează tot soiul de teze naționaliste, indiferent că vorbim despre români, maghiari, germani sau de oricine altcineva, are șanse să eșueze”, a spus unul dintre cercetătorii universității clujene, care a dorit să își păstreze anonimatul. Alte surse afirmă că proiectul a stârnit nemulțumirea unora dintre angajații Arhivelor Naționale. ”Munca cea mai susținută va fi cea a arhivarilor. Însă ei nici nu sunt răsplătiți financiar prin acest proiect și nici nu vor beneficia de gloria celor care vor comenta documentele selectate de arhivari”, au spus surse din cadrul Arhivelor Naționale.
