Cu tot cu crucea de pe vârful cupolei, catedrala va avea o înălțime de 72 de metri.
Construirea cele mai mari biserici catolice din România a intrat în ultima fază. Urmează acoperirea întregului edificiu, apoi construirea cupolei și a două turnuri laterale, care vor desăvârși arhitectural catedrala greco-catolică a Martirilor și Mărturisitorilor Credinței din Secolul XX, situată în Piața Timotei Cipariu din Cluj-Napoca.
”Această catedrală a fost ridicată cu o puternică contribuție internațională”, a spus episcopul eparhial de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, la finalizarea etapei care a dus lucrările de construcție până la 35 de metri. La ceremonie a fost invitat și vicepremierul Liviu Dragnea, președinte executiv al PSD, în condițiile în care Guvernul a alocat suma de un milion de lei pentru continuarea lucrărilor. Chiar dacă liderul PSD a evitat să facă vreun comentariu de natură politică, invitarea sa în plină campanie electorală a stârnit comentarii acide pe rețelele de socializare, cu atât mai mult cu cât acest demers vine după ce la sfințirea bisericii greco-catolice din Bistrița, în urmă cu câteva zile, premierul PSD Victor Ponta a primit o diplomă de excelență din partea Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Există mai mulți intelectuali greco-catolici care au cerut revenirea la statutul de neutralitate politică a Bisericii.
Catedrala de pe oasele martirilor
Catedrala greco-catolică din Piața Cipariu este dedicată Martirilor și Mărturisitorilor Credinței din Secolul XX pentru a-i omagia pe acei oameni care au renunțat la tot, chiar la propriile lor vieți, pentru a-l sluji pe Mântuitor. Și asta în contextul în care secolul XX a însemnat două războaie mondiale și două dictaturi cumplite. Printre cei care au suferit martiriul pentru credință se numără cei șapte episcopi greco-catolici care au trecut la Părintele Ceresc din temnițele comuniste. Cardinalul Iuliu Hossu, mitropolitul Alexandru Russu, precum și episcopii Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu și-au dat viețile în temnițele bolșevicilor pentru că au refuzat să renunțe la credința lor. Iuliu Hossu le-a răspuns celor care încercau să îl ademenească să renunțe la credință, în schimbul unor răsplăți materiale, cu o formulare care a rămas în istorie: ”Credința noastră este viața noastră!”. Cei șapte episcopi greco-catolici morți în temnițele comuniste sunt obiectul unui proces de beatificare aflat pe rolul Congregației pentru Cauzele Sfinților de la Vatican. În catedrala din Piața Cipariu se odihnesc osemintele unui mărturisitor al credinței, ÎPS George Guțiu, fost episcop eparhial de Cluj-Gherla. Lucrările de construire a catedralei au început în anul 1993. Ele au fost sistate temporar în anul 2000, atât din cauza lipsei fondurilor, cât și din necesitatea reproiectării catedralei. Astfel, noua înfățișare a catedralei este mult mai apropiată de stilul bizantin caracteristic Bisericii Greco-Catolice decât proiectul inițial. De asemenea, a scăzut înălțimea edificiului, de la 98 de metri, la 72 de metri. Capacitatea lăcașului de cult a fost redusă de la 2.500 de locuri la 1.500 de locuri. Complexul ecleziastic nu are doar o funcțiune liturgică, reprezentată de naosul și de altarul catedralei și de cele ale capelei Sfântul Iosif, care funcționează deja la demisolul edificiului. În acest complex arhitectural se mai află o aulă universitară, care a primit numele cardinalului Iuliu Hossu, spații destinate expozițiilor de artă, dar și unor activități precum cateheza, cursuri pentru copii, dar și birouri folosite de Asociația Caritas Eparhia Greco-Catolică sau de ASTRU, asociația tinerilor greco-catolici din Eparhia Română Unită cu Roma. La subsolul catedralei se află și o parcare.
ISTORIE. Trei catedrale
La finalizarea construirii, practic, Eparhia de Cluj-Gherla va fi singura din România care, datorită evoluțiilor istorice, va dispune de trei catedrale. Prima catedrală se află în orașul Gherla și este, deocamdată, în posesia comunității ortodoxe. Această catedrală a fost principalul centru spiritual al Eparhiei Române Unite, Greco-Catolică de la întemeierea acestei episcopii, în anul 1853, și până la transferul sediului episcopal în Cluj, în anul 1930, când titulatura Eparhiei de Gherla a fost schimbată în cea actuală, de Cluj-Gherla. Din 1930, catedrala din Gherla a primit statutul de co-catedrală, iar catedrală a devenit biserica fostei mănăstiri a călugărilor franciscani minoriți, ridicată pe vremea împărătesei Maria Tereza, cu hramul Schimbarea la Față. Cele două catedrale au fost confiscate de autoritățile comuniste în anul 1948 și date în folosința Bisericii Ortodoxe, însă cea din Cluj a fost restituită în instanță Bisericii Greco-Catolice, după căderea comunismului. La finalizarea lucrărilor la catedrala din Piața Cipariu, aceasta va deveni principalul lăcaș de cult din cadrul Eparhiei.
