Preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat ieri că protocolul USL este suspendat şi a reuşit să impună în Biroul Permanent Naţional al PSD o decizie privind renegocierea înţelegerii cu PNL. Ruptura anunţată în cazul în care PNL nu îl va exclude pe senatorul Sorin Roşca Stănescu nu s-a produs, dar renegocierea protocolului poate forţa PNL să se retragă de la guvernare.
Ponta a declarat după şedinţa biroului de conducere a PSD că „sunt lucruri acolo care nu mai sunt necesare – cele referitoare la alegeri locale, la alegeri parlamentare. Au apărut situaţii noi şi cred că după acest moment tensionat cu Sorin Roşca Stănescu trebuie să rediscutăm practic protocolul. Să facem o echipă de negociere, să discutăm cu colegii liberali. Trebuie să avem mecanisme de întărire a solidarităţii. A fost mai uşor când era în opoziţie, acum la putere oamenii sunt supăraţi. Alianţa D.A. tot el a rupt-o, ştie foarte bine ce face“. Echipa de negociere, a precizat Ponta, va fi formată din el însuşi şi din preşedintele executiv, Liviu Dragnea.
Soluţia renegocierii protocolului USL, pe care Ponta îl declarase suspendat înaintea şedinţei PSD de la Parlament, pare să împace două tendinţe divergente manifestate în ultimele două zile în PSD. Prima, mai radicală, cerea ruperea USL în cazul în care astăzi peneliştii nu l-ar fi exclus pe SR Stănescu şi a fost reprezentată de liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, care declarase duminică seară că „noi avem acum o problema. PNL trebuie să aleagă între alianţă şi S.R. Stănescu. (…) USL se rupe mâine dacă nu pleacă Roşca Stănescu“. Cea de-a doua, mai conciliantă, respingea ruperea USL şi cerea continuarea în actuala formulă în numele „interesului naţional“. Acest curent este reprezentat de Liviu Dragnea, care în interval de numai câteva minute a intervenit pentru a-l contrazice şi a recuza afirmaţiile lui Sârbu: „Eu sunt preşedintele executiv al PSD şi când vorbesc, vorbesc în cunoştinţă de cauză. Este un an de guvernare foarte important, România are provocări foarte mari şi nu putem să ne permitem să rupem USL pentru Roşca Stănescu. Că ne-am fi dorit ca PNL să aibă o atitudine mai tranşantă, da, dar asta nu înseamnă că trebuie să rupem USL. (…) Nu vrem să avem o criză politică, pentru că, indiferent cât este de mare personalitatea lui Roşca Stănescu, nu este atât de mare încât să pună sub semnul întrebării viitorul României“. Faptul că Dragnea s-a folosit de poziţia sa din partid pentru a respinge şi răsturna afirmaţiile unui lider care se întâmplă să fie şi socrul preşedintelui partidului spune foarte multe despre relaţiile de putere la vârful PSD şi despre greutatea considerabilă pe care o are Dragnea, iar soluţia renegocierii protocolului USL este un compromis din care Ponta iese aparent slăbit: în pofida ultimatumului dat PNL, aceştia s-au făcut că plouă, iar prim-ministrul nu a avut curaj să ducă ameninţările până la capăt.
Ce vrea să renegocieze Ponta?
„Nu s-a pus problema ruperii protocolului nici o secundă. S-a pus problema că în mod evident va trebui să facem o echipă de negociere şi să discutăm protocolul, să-l updatăm. (…) Am primit garanţii, dar trebuie puse şi în practică, pentru că aveam scris şi până acum în acord că nu se întâmplă şi, uite, s-a întâmplat şi nu a păţit nimeni nimic. Deci importante sunt faptele de acum încolo, nu declaraţiile“, a afirmat Ponta, care, în afară de faptul că susţinerea lui Crin Antonescu la prezidenţiale nu va face obiectul renegocierii şi de menţiunile referitoare la alegerile locale şi parlamentare, s-a ferit să spună ce anume va fi renegociat cu PNL. Precizările privind caracterul inactual al prevederilor privind alegerile confirmă că nici PSD, nici PNL nu se mai gândesc la menţinerea USL după acest ciclu electoral, deşi anul trecut se vorbea de o Alianţă până în 2020, dar ele nu spun nimic despre viitorul colaborării dintre cele două partide până în 2016. Ce cere concret Ponta de la penelişti?
Un răspuns ni-l oferă cazul S.R. Stănescu. Acestuia i se reproşează două lucruri. În primul rând, faptul că, prin intermediul „comisiei Bârsan“ a încercat să destabilizeze SRI şi să boicoteze în acest fel pactul de coabitare dintre preşedinte şi premier şi, implicit, stabilitatea guvernării şi, în al doilea rând, trecerea prin Parlament, cu ajutorul PDL, PPDD şi UDMR, a unui proiect de lege populist de intabulare gratuită a terenurilor agricole, care afectează echilibrul bugetar. Ambele – şi atacul la adresa stabilităţii instituţiilor, şi cel la adresa bugetului – sunt de natură să creeze îngrijorări pentru Ponta şi PSD. Premierul este în plină ofensivă europeană de restabilire a unei reputaţii de om politic responsabil, pe care orice încercare de subminare din interior a statului de drept ar ruina-o definitiv, cu consecinţe incalculabile, în condiţiile în care se evocă tot mai serios sancţiuni financiare împotriva statelor care încalcă criteriile de la Copenhaga. În al doilea rând, presiunile în creştere ale peneliştilor pentru bani de la buget, vădite din înregistrările apărute în ultimele zile, ameninţă echilibrele macroeconomice, cu consecinţe catastrofale în condiţiile în care noul acord cu FMI este încă departe de a fi asigurat. PSD are această experienţă din anii 2007-2008, când a ţinut PNL la guvernare cu preţul unor cheltuieli populiste uriaşe de la buget (printre care creşterea pensiilor), care au cântărit foarte greu în momentul declanşării crizei.
Cum va răspunde însă PNL? Ieri, după şedinţa conducerii peneliste, liderii, în frunte cu Antonescu, au plecat fără să facă vreo declaraţie publică, dar aceleaşi înregistrări publicate recent scot în evidenţă mentalitatea de cetate asediată care este cultivată la PNL. „Suntem singuri împotriva lui Băsescu, a PSD şi a unor instituţii internaţionale“, şi-a avertizat Antonescu colaboratorii, semn că la PNL Ponta a început să fie asociat deja cu un inamic politic, alături de preşedinte şi de Comisia Europeană. În aceste condiţii, ruptura USL are şanse mari să se producă mult mai curând.