Doi reprezentanţi ai USL, socialistul Georgică Severin şi penelistul Cornel Pieptea au depus două propuneri legislative privind modificarea legii referendumului şi legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale care să faciliteze demiterea preşedintelui în cazul suspendării acestuia din funcţie.
În prezent, preşedintele nu poate fi demis decât cu voturile a jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele electorale aşa cum era situaţia şi în aprilie 2007 când celebrii 322 de parlamentari au votat în favoarea suspendării lui Traian Băsescu. În perioada de 30 de zile dintre suspendare şi referendum Parlamentul a modificat legea referendumului astfel încât să fie validat cu jumătate puls unu din numărul voturilor valabil exprimate la referendum. În 2009, guvernul Boc a emis o ordonanţă de urgenţă prin care modifica legea referendumului şi restabilea, printre altele, condiţia majorităţii absolute pentru demiterea preşedintelui. După o serie de respingeri şi blocaje Legea de aprobare a ordonanţei a fost adoptată de Cameră în martie, anul acesta, şi promulgate de preşedinte pe 9 aprilie. Acum, USL încearcă să reediteze situaţia din aprlie 2007 şi să reinstuie majoritatea simplă. Motivul invocat de cei doi este că „această formă diferită de stabilire a rezultatului referendumului în cazul demiterii „preşedintelui nu îşi găseşte justificarea în prevederilie Constituţiei, în legea fundamentală nefăcându-se o ierarhizare a problemelor deosebite ce pot face obiectul referendumului naţional.”.
Al doilea demers în vederea facilizării demiterii priveşte atribuţiile Curţii Constituţionale. Cei doi ar vrea să modifice legea de organizare şi funcţionare a CCR astfel încât să-i retragă dreptul de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului. Această atribuţie nu exista în 2007, când Parlamentul a decis suspendarea în pofida avizului negativ al CCR şi s-a procedat ulterior la organizarea referendumului la care 74% dintre votanţi au respins demiterea lui Traian Băsescu. În toamna lui 2010 PSD şi-a bătut singur un cui în talpă cu mâna senatorului Dan Şova, care a depus un amendament la legea de modificare a organizării şi funcţionării Curţii Constituţionale al cărei scop principal era eliminarea suspendării proceselor aflate pe rol pe perioada în care este ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Şova a depus un amendament prin care i se conferea CCR dreptul de a judeca nu numai constituţionalitatea legilor şi ordonanţelor emise de Parlament dar şi a hotărârilor adoptate de plenurile celor două camere. La vremea respectivă celor de la PSD li s-a părut o idee bună să ofere CCR această prerogativă suplimentară pentru că o considerat-o drept o modalitate de a cenzura activitatea majorităţii de atunci. Fără intenţie Şova a complicat procesul de demitere a preşedintelui care, prin instituirea fitrului CCR, a devenit, practice imposibilă. PSD, care oricum dorea să-l protejeze pe Adrian Năstase şi nenumăratele lui excepţii d neconstituţionalitate a vot împotriva legii care a fost însă adoptată cu voturile entuziaste ale PDL. Acum cei doi iniţiatori cred că modificarea adusă de Şova „încarcă în mod excesiv activitatea CCR” şi vor s-o elimine.
Ce şanse au însă cele două propuneri să devină lege? Primul obstacol va fi în Parlament unde USL va avea nevoie de voturile UNPR şi ale minorităţilor. Chiar dacă aceste două grupuri au acceptat să susţină guvernul Ponta, nu este necesar ca ele să susţină şi demersurile de suspendare a preşedintelui. Dacă o vor face, atunci vom şti cu siguranţă că Gabriel Oprea l-a trădat pe Băsescu şi a trecut cu arme şi bagaje în tabăra USL. Al doilea obstacol va fi la Curtea Constituţională. Dacă modificarea legii referendumului ar putea trece de Curte, şansele ca CCR să accepte să se deposedeze singură de una din prerogativele sale sunt minime. Istoria ne arată că CCR este destul de geloasă cu puterile sale constituţionale şi că nu este dispusă să cedeze cu uşurinţă din acestea indiferent de componenţa sa politică.
