La presiunea baronilor locali PSD, a UDMR şi a grupurilor minorităţilor din Parlament, premierul Victor Ponta vrea să impună, din nou, SUPERIMUNITATEA, prin modificarea noului COD PENAL, spun surse din interiorul pricipalului partid de guvernământ.
Aceasta ar fi condiţia susţinerii parlamentare în lipsa PNL, care va intra în opoziţie, spun sursele României Libere. Negocierile ar fi fost dure.
Citeşte şi: De ce nu mai este posibilă resuscitarea USL
În esenţă, e vorba de articolele 175,176 şi 177 din noul Cod Penal, articole de lege care spun negru pe alb cine e funcţionar public, în această categorie fiind incluşi EXPLICIT parlamentarii, miniştrii, secretarii de stat, şefii „deconcentratelor”, preşedinţii, vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau locale, consilierii aferenţi, directorii de regii autonome, de societăţi comerciale de stat, orice angajat „permanent sau temporar” al unei „autorităţi publice, instituţii publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică”.
Până acum, spre exemplu, parlamentarii susţineau că nu sunt funcţionari publici sau că nu pot fi asimilaţi acestora pentru că sunt aleşi şi au indemnizaţii , nu salarii.
Noul Cod Penal clarifica şi acest aspect precizând clar faptul că „Funcţionar public, în sensul legii penale este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără remuneraţie exercită atribuţii (…) în scopul realizării prerogativelor legislative ( parlamentarii-nn), executive ( ministrii,spre exemplu -nn), judecătoreşti; exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură„.
Dacă din acest text de lege s-ar scoate aleşii, şefii deconcentratelor, ai regiilor autonome sau ai societăţilor cu capital de stat, politicienii ar fi foarte fericiţi pentru că nu ar mai răspunde penal pentru fapte de corupţie. Mai ales că vor pune în aplicare şi articolul de lege care spune că nu se mai răspunde penal pentru actele administrative emise, aceste acte putând însemna şi contracte cu firmele familiei, spre exemplu.
Citeşte şi: Ponta, despre lipsa unei discuţii cu Antonescu: Problema USL nu mai poate fi rezolvată de doi oameni
De unde vine presiunea
Ei bine, acum aceste articole din noul Cod Penal împiedică foarte mulţi parlamentari, aleşi locali ( spre exemplu, udemeriştii au mulţi incompatibili sau în conflict de interese) să mai candideze deoarece au fost găsiţi fie incompatibili, fie în conflict de interese de către Agenţia Naţională de Integritate şi apoi de instanţele judecătoreşti.
Cel mai tare îi deranjează pedeapsa: trei ani NU mai au voie să candideze, iar alegerile europarlamentare bat la uşă.
Între cei vizaţi, spre exemplu, este şi Andras-Levente Mate, liderul deputaţiilor UDMR, unul dintre cei cu care PSD ar fi negociat în aceste zile intrarea la guvernare cu promisiunea modificării noului Cod Penal.
Însă, presiuni puternice au venit şi vin şi de la baronii locali ai PSD ca Nicuşor Constantinescu ( Constanţa), Constantin Nicolescu (Argeş, suspebdat abia luni din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) sau Marian Oprişan (Vrancea).
Efectele modificării Codului Penal
Prin modificarea legislativă, cei protejaţi NU mai pot fi cercetaţi pentru corupţie şi infracţiuni conexe. În plus, se şterg cu buretele toate condamnările pentru aceste infracţiuni.
Infracţiunile principale de care vor să scape sunt: conflictul de interese, abuzul în serviciu, luarea de mită, traficul de influenţă.
Dacă acest text de proiect de lege va fi trecut iar prin Parlament, aşa cum s-a mai întâmplat de curând, şi apoi va fi promulgată, va fi anulată munca de 10 ani a DNA, dar şi toate dosarele de incompatibilitate şi conflicte de interese instrumentate de Agenţia Naţională de Integritate.
Aleşii condamnaţi şi închişi pentru că şi-au acordat contracte din banii publici membrilor de familie vor fi eliberaţi. Între ei sunt parlamentari, miniştri, primari, consilieri condamnaţi pentru corupţie.
Parlamentul şi premierul au mai vrut o dată să promoveze aceste modificări în celebra, deja, ” marţea neagră”.
Proiectul a fost scos de pe agenda politică la presiuni interne ( organizaţii neguvernamentale ca Expert Forum, Institutul de Politici Publice, Freedom House) şi externe (Comisia Europeană, ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei, Olandei la Bucureşti).
În plus, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional textul deoarece i-ar fi pus deasupra legii pe aleşii noştri.
Reamintim că după ce textul a trecut prin Parlament, Curtea Constituţională a fost sesizată de 96 de judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care au considerat că aleşii şi numiţii pe funcţii de demnitate publică fac parte din categoria funcţionarilor publici ( vezi documentul ataşat).
Curtea Constituţională, în unanimitate, şi-a însuşit punctul de vedere al judecătorilor de la instanţa supremă, declarând neconstituţional textul de lege. Însă, legislaţia noastră permite parlamentarilor să repună pe tapet ori de câte ori vor acealaşi text de lege, chiar dacă a fost declarat neconstituţional.
Legislaţia noastră permite însă parlamentarilor să repună pe tapet acelaşi text de lege chiar dacă a fost declarat neconstituţional.
Intenţia este negată public
Toţi parlamentarii USD şi ai minorităţilor naţionale contactaţi de „România liberă“ au negat că ar fi existat o discuţie în cursul căreia să se fi pus problema unor noi modificări la Codul Penal, astfel încât demnitarii să scape de răspundere prin redefinirea noţiunii de funcţionar public. „Toată lumea mă întreabă prostia asta şi habar nu am să se fi dicutat“, ne-a precizat liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras-Levente. Întrebat dacă crede însă că s-ar impune amendarea noului Cod Penal, intrat în vigoare la 1 februarie, reprezentantul Uniunii ne-a răspuns sec: „Altfel, peste 100 de deputaţi ar trebui să răspundă. Inclusiv Boc, Băsescu, Ponta“.
Liderul grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, ne-a declarat şi el că nu s-a discutat „nimic“ despre modificarea Codului Penal. Ca opinie personală (adică, nu reprezintă poziţia grupului), Pambuccian a precizat că ar trebui, totuşi, făcută o delimitare între funcţionarii publici şi demnitari. „Eu nu am nimic împotrivă să se treacă acolo «funcţionari publici, demnitari». Adică, nu vreau să fim asimilaţi cu ei, dar pot să rămână pentru demnitari toate infracţiunile şi pedepsele de acolo “, ne-a explicat liderul grupului minorităţilor naţionale.
Şi preşedintele Comisiei juridice, deputatul PC Bogdan Ciucă, a negat că s-ar fi discutat în ultimele zile despre amendarea noului Cod Penal. Cât despre oportunitatea unei astfel de modificări, conservatorul a răspuns: „Din punct de vedere politic, mi-ar fi uşor să vă dau un răspuns. Dar, înainte de toate, sunt un profesionist şi nu mă pot pronunţa pe ceva despre care nu ştiu. Lăsaţi-mă să văd dacă se doreşte aşa ceva şi cât se suprapune cu decizia Curţii Constituţionale“.
La rândul său, deputatul PSD Florin Iordache ne-a declarat că nu are cunoştinţă despre o discuţie în PSD cu privire la Codul Penal.
În schimbul susţinerii în Parlament a unui Guvern Ponta III, aleşii UDMR şi-ar dori rezolvată problema incompatibilităţilor şi conflictelor de interese . foto razvan valcaneantu
