Cheltuielile de personal aferente unităţilor administrativ teritoriale pentru anul 2014 vor fi de maxim 19,5 miliarde lei, potrivit unui ordin comun al Ministerului Dezvoltării şi Ministerului Finanţelor. Plafonul este considerabil mai mare comparativ cu anul trecut când plafonul a fost de 18,3 miliarde lei.
Astfel, de sumele cele mai mari beneficiază municipiul Bucureşti cu 1,5 miliarde de lei, faţă de 1,4 miliarde în 2013. Judeţul Iaşi va avea un plafon de 815 milioane lei, faţă de 767 de milioane anul trecut. Pe locul al treilea se află judeţul Prahova, cu 676 milioane lei faţă de 642 milioane lei anul trecut. Judeţul Cluj va avea dreptul să cheltuiască 637 milioane de lei, comparativ cu 621 milioane lei anul trecut, în timp ce judeţul Timis va avea dreptul la 648 milioane lei faţă de 623 milioane lei anul trecut.
Potrivit unor surse din administraţia locală, creşterea plafoanelor faţă de anul 2013 este gândită pentru eventualitatea creşterii salariilor din administraţia locală.
Cum funcţionează aceste plafoane? Fiecare judeţ are un buget alăcătuit din veniturii proprii dar şi din sumele provenite de la bugetul central. Însă, niciun consiliu judeţean nu poate redacta bugetul în aşa fel încât să aloce toţi banii din bugetul local pentru cheltuielile de personal. Plafoanele sunt stabilite de la Bucureşti, pe baza solicitărilor din teritoriu, şi consiile judeţene pot aloca sume mai mici decât plafonul maxim, dar nu le pot depăşi. Sumele se referă la toate instituţiile aflate în subordinea autorităţilor locale. Este vorba de asigurarea salariilor angajaţilor din primării şi consilii judeţene, din direcţiile subordonate, din şcoli şi grădiniţe, însoţitorii persoanelor cu handicap, persoanele care lucrează pe proiecte europene, sau paza, respectiv poliţia comunitară. Trebuie spus că, în multe cazuri, spre sfârşitul anului, Guvernul operează creşteri ale plafoanelor, pentru a asigura plata salariilor.
Generozitatea guvernului
La nivel oficial, şefii consiilor judeţene susţin că îi preocupă buna funcţionare a instituţiilor de pe plan local. “Vorbim de plafoane maximale pentru că sumele pot varia. De exemplu salarizarea în domeniul învăţământului ţine cont de numărul de elevi. Aici pot apărea diferenţe”, susţine preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu. Plafonul maxim pentru personal pentru judeţul Argeş va creşte în 2014 la 599 de milioane de lei, faţă de 583 de milioane anul trecut.
Nu este singurul exemplu de grijă pe care Guvernul o manifestă faţă de administraţia locală, în prag de alegeri. Astfel, pentru modernizarea aşezămintelor culturale din comune şi din micile oraşe, Guvernul a alocat 92 de milioane de lei, o sumă de şase ori mai mare comparativ cu cea din 2013. Finanţarea vizează dotarea unor biblioteci cu calculatoare, renovarea unor cămine culturale sau înfiinţarea de spaţii de recreere pentriu pensionari. Potrivit presei centrale, Ministerul Dezvoltării a selectat 426 de proiecte. Dintre acestea, 336 aparţin unor primării conduse de reprezentanţi ai USL, 52 conduse de primari PDL, nouă de edili de la UDMR, patru de la PPDD, iar restul de independeţi sau de reprezentanţi ai unor partide mici.
