UDMR, aproape de a spune „Igen”

Liderii Uniunii confirmă că PDL şi preşedintele Băsescu ar fi de acord ca judeţele Harghita şi Covas­na să aibă un statut special. În tot acest timp, examenele auto şi şedinţele de consiliu judeţean în limba maternă sunt două victorii „de etapă” obţinute de UDMR la dezbaterea Statutului minorităţilor.

 
În timp ce încearcă să obţină de la partenerii de guvernare cât mai multe noi drepturi pentru minoritari şi, implicit, pentru maghiari, reprezentanţii UDMR se gândesc la o formulă de reorganizare administrativă astfel încât să-şi conserve avantajele dobândite până acum şi să rămână, în acelaşi timp, la guvernare. Vicepremierul Marko Bela a confirmat, ieri, că preşedintele Traian Băsescu ar fi propus UDMR un compromis cu 9 judeţe, din care unul să fie format din Harghita şi Covasna. Varianta nu este însă agreată de toţi liderii UDMR. 

După consultările de marţi de la Palatul Cotroceni, liderii UDMR au intrat în şedinţă cu parlamentarii Uniunii pentru a prezenta cele discutate cu preşedintele Traian Băsescu. Este însă doar prima întâlnire din cele pe care conducerea UDMR le va avea în această săptămână: vineri va fi reuniune cu liderii filialelor, iar sâmbătă va avea loc Consiliul Reprezentanţilor Unionali.

Practic, de abia după Consiliul de sâmbătă se va şti cum răspunde UDMR propunerii PDL de reorganizare a ţării în opt judeţe, pe structura actualelor regiuni de dezvoltare. „Interesul nostru este, în acest moment, păstrarea coaliţiei, a stabilităţii politice, dar, în acelaşi timp, nu putem accepta nici o variantă care nu ţine cont de acele convenţii ratificate de România. Nu putem accepta o variantă care nu ţine cont de interesele comunităţii maghiare pe termen mediu şi pe termen lung. În rest, orice este posibil”, a explicat preşe­din­­tele UDMR, Kelemen Hunor, si­tuaţia în care se găseşte Uniunea.

Teoretic, conducerea UDMR nu exclude posibilitatea ieşirii de la guvernare în cazul în care nu ar reuşi să ajungă la o înţelegere cu partenerii de la PDL. În practică însă, părăsirea coaliţiei nu este dorită de nimeni, iar din interiorul UDMR au fost deja avansate variante de compromis. Cum ar fi, de pildă, ca la judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să fie alipit un alt judeţ (Braşovul, mai exact), dar nu alte trei, aşa cum figurează în varianta PDL.

Udemeriştii ar vrea şi ei referendumuri

Tot ca instrument de presiune, liderii din teritoriu ai UDMR au ridicat conducerii centrale problema convocării de referen­dumuri, aşa cum a propus opo­ziţia. „În marea majoritate a ju­deţelor există o tendinţă de a ac­cepta referendumuri, dar nu am luat o decizie”, a admis Kelemen Hunor. Numai că referendumurile nu sunt dorite de PDL şi de preşedintele Traian Băsescu. Situaţia Uniunii este îngreunată şi de atacurile repetate ale liderilor Partidului Civic Maghiar.

Dacă filiala PCM Covasna a vorbit despre organizarea unor întâlniri ale organizaţiilor maghiare astfel încât UDMR să nu negocieze cu PDL şi şeful statului în nume propriu, preşedintele PCM, Szasz Jeno, i-a atacat pe ude­merişti la guvernare: „Nu ies ei de la guvernare nici dacă sunt daţi afară. UDMR este cea care ne vinde pe noi, de aceea ei sunt întrebaţi, şi nu noi. Ei intră cu problema universităţii de stat maghiară şi ies cu licenţa de export lemne. Asta e o obişnuinţă a lor. Probabil că acum intră cu regiunea Ţinutul Secuiesc şi ies cu Harghita şi Covasna şi ceva în plus în buzunare”. 

Noi drepturi pentru maghiari

Pe acest fundal, pentru a evita, cel puţin pe moment, accentuarea tensiunilor din coaliţie, deputaţii din Comisia pentru drepturile omului, unde se discută controversatul Statut al minorităţilor naţionale, au decis să sară peste articolele sensibile. Acestea vor fi tranşate la sfârşit, „după ce se formează o încredere între părţi”, după cum a declarat deputatul PC Sergiu Andon.

Printre noile drepturi de care se vor bucura minoritarii, acceptate în comisie, se numără posibilitatea de a susţine examenele pentru permisul auto şi în limba mater­nă, precum şi oficierea căsătoriilor în limba minorităţilor, sub condiţia ca ofiţerul stării civile să cunoască această limbă.

Deputaţii au mai acceptat ca instituţiile de învăţământ sau culturale ori ONG-urile să poată emite înscrisuri în limba mi­norităţilor. Iniţial, erau prinse la acest articol şi autorităţile publice centrale şi locale, dar, în urma dezbaterilor din comisie, acestea au fost eliminate, invocându-se şi un risc de neconstituţionalitate, deoarece limba oficială a României este limba română. În plus, deputaţii din comisie au convenit ca înscrisurile emise de aceste instituţii – certificate şi diplome, procese-verbale – să fie redactate şi în română, şi în limba minorităţii, urmând să aibă aceeaşi valabilitate cu actele emise doar în limba română.

Nu în ultimul rând, în uni­tăţile administrativ-teritoriale unde minorităţile naţionale numără peste 20% din locuitori, va fi folosită limba maternă în şedinţele de consiliu judeţean, cu menţiunea asigurării traducerii în limba română.

Anterior, deputaţii din Comisia pentru drepturile omului au convenit să reia dezbaterea şi votul asupra articolului care a pus, săptămâna trecută, şi mai tare gaz pe focul din coaliţie.

Este vorba de articolul care interzicea statului să modifice limitele unităţilor administra­tiv-teritoriale, respectiv ale cir­cum­scripţiilor electorale în defavoarea ponderii minorităţilor naţionale.