Reforma pensiilor care trebuie gata prin acordul cu FMI până la 15 septembrie cuprinde până acum două legi şi cel puţin două categorii privilegiate.
Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor a reanalizat ieri proiectul legii pensiilor, cel care potrivit acordului cu FMI ar fi trebuit finalizat în decembrie 2009, dar al cărui termen a fost prelungit în urma negocierilor succesive până la 15 septembrie 2010.
De ce e nevoie de un nou vot în Comisie?
Prevederile din marea lege de reformă a pensiilor se intersectează cu cele ale „Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor” asupra căreia Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în iunie pentru că dorea să reducă pensiile obişnuite cu 15% şi în acelaşi timp să desfiinţeze pensiile speciale. Curtea Constituţională a respins tăierea cu 15% şi a spus că toate categoriile privilegiate trebuie să treacă în sistemul general de pensii, cu excepţia magistraţilor. Cum şi proiectul marii legi a pensiilor, care trecuse de Senat şi de Comisia de Muncă de la Cameră, se referă la recalcularea pensiilor speciale, şi el trebuie pus în acord cu decizia CCR. Numai că în loc să fie o formalitate, redeschiderea discuţiei echivalează cu un nou şir de controverse.
Vlădescu şi Oprea se contrazic cu Şeitan
Profitând de reluarea discuţiilor la Comisia de Muncă, ministrul de Finanţe Sebastian Vlădescu a propus ca în textul legii să nu se specifice expres valoarea punctului de pensie (acum de 732,8 lei), ci acest lucru să fie stabilit în fiecare an prin legea bugetului de stat, în funcţie de banii disponibili. „Soluţia Vlădescu” avea marele merit că scotea din lege un cartof fierbinte: opoziţia şi sindicatele vor ca punctul de pensie să fie 45% din salariul mediu brut pe economie, ceea ce ar însemna mărirea pensiilor din 2011 (când legea trebuie să intre în vigoare), iar Guvernul acceptă numai indexarea 100% cu inflaţia pentru că nu are bani. Ieri, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a preferat însă să impună punctul de vedere al Guvernului în textul legii de reformă. Insistenţa sa pare să nu fi fost de bun augur pentru că doi deputaţi PNL şi PSD s-au retras de la discuţii, ceea ce a dus la lipsa de cvorum, suspendarea şedinţei şi deci la amânarea deciziei. Deputatul PDL Gelu Vişan spune că a fost vorba de un act demagogic al opoziţiei care ar vrea să împiedice adoptarea legii până la 15 septembrie, cum spune acordul cu FMI. Cristina Pocora de la PNL declară în schimb că Guvernul nu are decât să-şi mobilizeze parlamentarii pentru că are majoritate confortabilă şi în comisie şi în plen, dar că PNL nu se va asocia unei măsuri care ar duce în fapt la scăderea pensiilor. (PSD şi PNL susţin ca pensia să corespundă unui procent din salariul mediu brut, mergând pe un parcurs care a început în 2001 şi care a însemnat o creştere progresivă de la 30% din media salariului mediu brut în 2001 la 42,2% în 2008, din 2009 pensiile fiind îngheţate).
Cert este că disputa asupra punctului de pensie a amânat inclusiv tranşarea unei alte dispute din interiorul Guvernului. Anunţând printr-un comunicat simplicarea normelor de aplicare la legea din iunie (cea cu asumarea răspunderii), ministrul apărării Gabriel Oprea şi lider UNPR a anunţat din nou că depune eforturi ca nici un militar să nu aibă pensie mai mică de 3000 de lei. Or, premierul va putea găsi cu greu explicaţii dacă într-o lege de reformă generală a sistemului de pensii, unele categorii vor avea în continuare regim special; Emil Boc este obligat însă la concesii către UNPR fără de care pierde Palatul Victoria. Nu întâmplător, deputatul PDL, Gelu Vişan a declarat că „ministrul Apărării are dreptate atunci când îşi apără militarii, dar şi ministrul Muncii are dreptate atunci când apără sistemul unitar pe care îl presupune legea, deci aici trebuie un compromis”.
