Declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui i-a luat prin surprindere şi pe unii liberali şi pesedişti. În primul rând, pentru că cifrele sunt împotriva USL. Apoi, pentru că, aşa cum s-au succedat evenimentele, există iar impresia că se pune carul înaintea boilor. Totuşi, există motive pentru care Ponta şi Antonescu nu mai au răbdare.
Paternitatea ideii de a fi suspendat iar Traian Băsescu nu aparţine nici lui Victor Ponta, nici lui Crin Antonescu. Ci preşedintelui fondator al PC, Dan Voiculescu. În iulie 2010, acesta depunea la Biroul Permanent al Senatului o propunere de suspendare a pre-şedintelui Băsescu. Printre motivele invocate? Că şeful statului şi-ar fi „asumat, de facto, poziţia de principal conducător al puterii executive” şi că a promovat „măsuri anti-sociale şi ilegale”, precum reducerea pensiilor.
Apoi, în septembrie 2010, Voiculescu venea şi cu un calendar foarte bine stabilit: pe 15 noiembrie 2010 urma să se voteze în Parlament suspendarea lui Traian Băsescu, pe 19 decembrie 2010 trebuia să fie organizat referendumul, iar pe 20 martie 2011, aveau să fie alegeri prezidenţiale anticipate. Când nici acest plan nu a reuşit, liderul PC a venit, în februarie 2011, cu o nouă variantă: suspendarea să se producă până pe 25 martie.
Toate acestea arată că declanşarea procedurii, anunţată ieri de Victor Ponta şi Crin Antonescu, are prea puţină legătură cu motivul invocat de aceştia: declaraţiile preşedintelui privind îngheţarea pensiilor în 2012.
Ideea că liderii USL s-au grăbit să anunţe declanşarea procedurii şi că de abia de acum încolo vor încerca să pună pe hârtie motivele ce ar fi trebuit să stea la baza deciziei lor este conturată şi din alte părţi. Prima se referă chiar la atitudinea lui Crin Antonescu şi Victor Ponta, care au evitat ieri să precizeze de încălcarea căror articole din Constituţie s-ar făcea vinovat Traian Băsescu. A rămas ca acestea să fie „date în scris”, ulterior. A doua parte se referă la reacţia, un pic cam promptă, a reprezentanţilor socialiştilor europeni. „Pot să înţeleg motivele acestei decizii şi dezamăgirea faţă de preşedintele actual, mai ales în contextul problemelor de politică socială”, a declarat vicepre-şedintele grupului socialist din Parlamentul European, Hannes Swoboda, la mai puţin de o oră după ce Ponta şi Antonescu au anunţat declanşarea procedurii.
Totuşi, dacă declaraţiile pre-şedintelui Traian Băsescu privind îngheţarea pensiilor nu constituie declicul pentru demersul USL, ce s-a schimbat faţă de iulie 2010 sau februarie 2011?
Presiunea dosarelor
Dincolo de propriile dosare, a căror frecvenţă de judecată îi face pe unii să spună că au ajuns să aibă jumătate de normă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sunt dosarele celor de la putere la care membrii opoziţiei privesc cu mare atenţie. Mai ales că pare să se fi trecut în lupta anticorupţie de la democrat-liberali „de rând” la personaje cu greutate şi influenţă (vezi cazul Sorin Apostu şi situaţia în care se află vicepreşedintele PDL Gheorghe Scripcaru). Or tocmai acest „avânt” al procurorilor şi aparentul dezinteres al acestora faţă de culoarea politică a celor cercetaţi sau arestaţi îi poate avantaja pe cei de la USL. Mai exact, ei speră să atragă de la nemulţumiţii din PDL şi UDMR voturile care le lipsesc pentru ca suspendarea să fie votată de Parlament.Mergând cu raţiona-mentul până la capăt, dacă le-ar reuşi celor din USL o nouă suspendare şi, mai mult, chiar demiterea preşedintelui Băsescu, mulţi vor răsufla probabil uşuraţi. Fie ei de la putere, fie din opoziţie. „Sunt convins că în perioada următoare vor ieşi la iveală şi alte elemente din zona opoziţiei, elemente de corupţie”, avertiza ministrul de Interne, Traian Igaş.
Scăderea din sondaje
Faţă de iulie 2010 sau februarie 2011 s-a mai schimbat ceva: USL este în continuă scădere în sondaje. Dacă plecau la începutul anului, înainte de înscrierea oficială la Tribunal, cu peste 60%, semnalele sunt acum că ar fi căzut sub 50%. Chiar şi analiştii politici susţinători ai partidelor ce formează USL au admis că Uniunea scade pentru că în ultima vreme s-a aflat mai mult în defensivă şi nu a reuşit să preia iniţiativa în bătălia cu puterea. Or, odată declanşată procedura de suspendare a preşedintelui, reprezentanţii USL tocmai asta fac.
Dacă nu vor reuşi să depăşească etapa parlamentară a suspendării, măcar vor putea spune electoratului că au încercat, dar că preşedintele este apărat de o majoritate care ignoră nevoile cetăţenilor.
Posibile efecte
Dincolo de acapararea agendei publice cu subiectul suspendării, Parlamentul va trebui să aloce timpul şi logistica necesare demersului, într-o perioadă în care ar trebui să înceapă dezbaterile pe bugetele pentru 2012.
Apoi, presupunând că s-ar trece peste etapa parlamentară a procedurii, va trebui organizat un referendum de demitere a pre-şedintelui. Referendum care, dincolo de costurile presupuse, are şanse să eşueze. Şi nu pentru că românii l-ar mai susţine pe Traian Băsescu aşa cum au făcut-o în 2007, ci pentru că un referendum are nevoie, ca să fie validat, de participarea a jumătate plus unu din numărul cetăţenilor cu drept de vot.
Nu în ultimul rând, toată tevatura suspendării ar putea afecta situaţia economică a României şi relaţiile cu partenerii europeni, în condiţiile în care instabilitatea politică şi criza nu fac deloc casă bună. Mesajul a venit, în mai multe rânduri şi sub diferite forme, şi de la reprezentanţii FMI. Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, arăta, de pildă, nu mai departe de acum zece zile că printre motivele pentru care nu a revenit încrederea se numără şi „gălăgia politică” din România. Tot Franks ne spunea, cu aproape un an în urmă, că „incertitudinile politice şi juridice subminează stabilitatea şi afectează creşterea”.
Cine caută greşelile preşedintelui
Motivele care vor fi invocate în cererea de suspendare vor fi identificate de social-democraţii Dan Şova, Florin Iordache, Ioan Chelaru şi Toni Greblă, în timp ce de la PNL vor participa Călin Popescu Tăriceanu, Eugen Nicolăescu, Ciprian Dobre şi Mircea Diaconu. Potrivit Mediafax, comisia USL ar avea prima şedinţă chiar astăzi. Propunerea comisiei trebuie să fie însuşită de parlamentarii USL şi se depune la Birourile Permanente ale celor două Camere.
