Pensiile ar putea fi plătite integral de la 1 ianuarie 2011, dacă măsurile de austeritate vor da roade, iar salariile vor putea fi plătite integral doar dacă 25% din bugetari vor fi daţi afară.
„Doi pensionari şi câţiva bugetari” pe cap de angajat în economia reală. Acesta este unul dintre argumentele care stau la baza deciziei de reducere cu 15% a pensiilor, a afirmat joi seară preşedintele Traian Băsescu, într-o conferinţă de presă de la Palatul Cotroceni. El a explicat că revenirea pensiilor la nivelul iniţial e posibilă doar dacă reforma cheltuielilor publice va da roade, iar singura şansă ca bugetarii să revină la veniturile de acum este concedierea a câte un sfert din personalul fiecărei instituţii.
Potrivit şefului statului, lipsa banilor de la bugetul de stat şi „pro-bleme interne ale sistemului” au dus la tăierea pensiilor. „Boala” sistemului o constituie numărul mare de pensionaţi fără stagiu complet de cotizare (2,2 milioane de persoane): 1,3 milioane la cerere şi 906 mii cazuri de invaliditate. Asta, în timp ce numărul pensionarilor cu stagiu complet de cotizare este de 1,8 milioane. Şeful statului a dat şi celebrul exemplu al judeţului Bihor, acolo unde 32,9% din totalul pensionarilor sunt invalizi. În contrapondere, în Covasna, numai 12,2% din pensionari sunt din categoria celor bolnavi. „Unii dintre oamenii aceştia sunt la muncă în Spania şi Italia şi încasează şi pensie de invaliditate. Nu putem plăti la nesfârşit”, a explicat şeful statului, adăugând că până la finalul anului Ministerul Muncii trebuie să finalizeze anchetele sociale care să-i scoată la suprafaţă pe bolnavii închipuiţi. În acelaşi context, Băsescu a arătat că în acest moment suma necesară pentru plata pensiilor este de 2,2 miliarde de euro, iar România are doar 1,7 miliarde de euro. Totuşi, preşedintele a spus că „intenţia” sa şi a Guvernului este ca pensiile să fie plătite integral din 2011.
61 milioane euro, economii de la cei mai defavorizaţi
Între timp, Guvernul încearcă să facă economie tăind 15% şi din indemnizaţiile categoriilor defavorizate: persoanele cu handicap, veteranii, invalizii şi urmaşii invalizilor de război, precum şi deţinuţii şi deportaţii regimului comunist. Executivul recuperează astfel de la fiecare persoană cu handicap, în medie, circa 45 lei pe lună, ţinând cont că indemnizaţia medie este de 300 lei lunar. Dat fiind faptul că în România există la ora actuală aproximativ 700.000 de persoane cu handicap, rezultă o economisire de circa 31,5 milioane lei numai de la această categorie defavorizată. Statul va mai câştiga 2,6 milioane lei pe lună şi din diminuarea veniturilor veteranilor de război, peste 220.000 lei de la invalizii de război şi tot atât de la urmaşii acestora. Numărul celor afectaţi direct prin această măsură ajunge la 80.000 veterani de război, 3.600 invalizi de război şi 3.500 de văduve. Guvernul Boc taie 300.000 lei pe lună şi din indemnizaţiile deţinuţilor politici ai regimului comunist. Au rămas în viaţă, potrivit lui Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, 4.000 de persoane care au făcut puşcărie în vremea comunismului şi care primesc, în medie, 500 lei pe lună. De asemenea, cei 60.000 de urmaşi ai deţinuţilor poli-tici şi ai deportaţilor pierd pe lună în jur de 1,8 milioane lei, ţinând cont că indemnizaţia de persoană este în acest moment de 200 lei lunar. În total e vorba de economii de peste 256 milioane lei, adică circa 61 milioane euro până la 1 ianuarie 2011.
Aseară preşedintele Traian Băsescu a făcut publice ultimele date cu privire la modul în care România a cheltuit banii din împrumutul contractat de la Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Cele 12,02 miliarde euro obţinute până acum au fost administrate astfel:
7,1 miliarde euro au intrat în rezerva Băncii Naţionale.
4,91 miliarde euro au fost folosite de Guvern pentru a finanţa deficitul bugetar. Altfel spus din această sumă s-au achitat pensii, salarii şi alte costuri de funcţionare în instituţii de stat.
În discuţie se află în prezent tranşa a IV-a a împrumutului de circa 850 milioane euro. Nu valoarea acestei tranşe este importantă, ci faptul că pierderea ei ar depuncta România, care ar fi nevoită să se împrumute mult mai scump din altă parte.
