Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că susţine ideea unei legi de amnistie în legătură cu aleşii locali în cazul cărora Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat un conflict de interese de tip “public-public”. Crin Antonescu a avansat o soluţie şi pentru situaţia incompatibilităţilor – un recurs în interesul legii al Ministerului Justiţiei.
„Nu avem de fapt, cel puţin potrivit filosofiei occidentale, un conflict de interese pentru că un conflict de interese este între public şi privat, acolo avem public – public”, a fost argumentaţia lui Antonescu.
„Soluţia mea, pe care doresc să o discutăm, şi cred că o putem adopta, ca să scoatem aceşti oameni care nu au greşit dintr-o situaţie imposibilă, este pe de o parte o lege de amnistiere în ceea ce priveşte conflictul de interese – pentru că asta e acuzaţie penală şi aministierea poate să acţioneze retroactiv strict pe aceste speţe, iar în ceea ce priveşte incompatibilităţile cred că aici trebuie să solicităm ministrului Justiţiei un recurs în interesul legii”, a continuat şeful Senatului.
Ce ar putea rezolva cele două posibile soluţii indicate de Crin Antonescu? Potrivit Constituţiei, Parlamentul poate da o lege de amnistie sau de graţiere colectivă. USL are majoritatea parlamentară şi, dacă soluţia este acceptată de alianţă, actul normativ poate trece fără emoţii prin Parlament.
Variante juridice
Problema este că amnistia este o măsură care înlătură răspunderea penală, dar majoritatea aleşilor locali au probleme de incompatibilitate, care fac obiectul unor procese de natură civilă.
Cea de-a doua variantă, recursul în interesul legii este o măsură menită să asigure aplicarea unitară a legii la nivel naţional. Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului Justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casatie şi Justitie, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instantele judecatoreşti. Soluţia ÎCCJ devine obligatorie pentru instanţele de judecată, dar nu are efecte asupra deciziilor deja pronunţate.
Care este miza acestei măsuri? Potrivit ANI, 108 preşedinţi de consilii judeţene şi primari sunt acuzaţi de incompatibilitate, dar doar 18 cazuri au primit verdictul defintiv al instanţelor. Restul se află în diferite stadii şi acestor cazuri li se poate aplica soluţia identificată de ÎCCJ.
Varianta aministerii a primit rapid susţinerea primarului PSD din Constanţa, Radu Mazăre. De altfel, aleşii locali ai USL le-au cerut, de mai multe ori, liderilor de la centru să le rezolve problemele de integritate.
Ce spun juriştii USL
Printre parlamentarii USL din Comisia juridică părerile sunt, însă, mai nuanţate. Ei lasă să se înţeleagă că soluţia cea mai bună ar fi ca subiectul să ajungă pe agenda ÎCCJ.
„Probabil că în momentul în care vom avea un număr mai mare de hotărâri pronunţate şi tendinţa lor se va conserva în a fi contradictorii, vom avea calea în mod clar a apelării la instituţia recursului în interesul legii”, a explicat Alina Gorghiu, deputat PNL.
Întrebată dacă liberalii sunt dispuşi să-şi asume un proiect de lege privind amnistirea celor aflaţi în această situaţie, Gorghiu a răspuns: „Nu cred că putem să mai tergiversăm o situaţie atât de nefirească, fără precedent, periculoasă, în sensul administraţiei şi bunului mers al administraţiei în continuare şi nu cred că putem să adoptăm politica struţului. Nu spun că premierul greşeşte, dar nu putem să ascundem toate aceste situaţii sub preş şi să spunem că vom vedea ce se va întâmpla după ce toată lumea va avea o situaţie clară “.
Colegul său de partid, Gabriel Andronache este rezervat. „Amnistia se aplică pedepselor definitive de natură penală. Constituţional este posibil, dar este o discuţie de oportunitate politică”, a afirmat Andronache.
Precaut este şi deputatul PSD, Bogdan Diaconu: “Adoptarea unei legi privind amnistia este o chestiune delicată din punct de vedere juridic, al raporturilor cu Comisia Europeană. Vom vedea în comisia juridică argumentele de natură juridică şi nu cele de natură politică”. Diaconu adăugă, totuşi, că “recursul în interesul legii este o soluţie sustenabilă din punct de vedere juridic.”
Nu ar fi prima tentativă de a rezolva problema aleşilor incompatibili. Comisia de administraţie a Senatului a votat un proiect potrivit căruia aleşii locali care fac parte din CA sau AGA ale unor instituţii interjudeţene nu sunt incompatibili. Plenul Senatului a cerut comisiei o nouă discuţie pe marginea proiectului.
Ce a promis Liviu Dragnea
Promisiunea rezolvării juridice a situaţiei aleşilor locali incompatibili se regăseşte şi într-un protocol semnat de vicepremierul Liviu Dragnea şi Asociaţia Comunelor din România (ACoR). “Am discutat cu premierul, se lucrează la o eventuală modificare a legii ANI, fără a limita atribuţiile ANI, dar nici nu putem sta indiferenţi când noi discutăm de fapt despre e conflict între public şi public. Dacă e vorba de sute de primari în această situaţie, este vorba de un fenomen, nu de un caz izolat”, a spus ministrul Dragnea.
Liviu Dragnea s-a gândit şi la viitorul edililor, promiţând că ei nu vor mai avea răspunderea penală pentru actele contrasemnate de subordonaţii lor. “Dacă primarul semnează un document şi înainte de semnătura lui sunt semnăturile din zona juridică, semnătura arhitectului-şef, de la urbanism, direcţia economică, atunci din aceste sfere lucrurile sunt în regulă. Dacă în această sferă cineva descoperă vreodata o ilegalitate, primarii nu înţeleg de ce trebuie să răspundă solidar cu ei că el a pus semnătura acolo. Ei nu semnează ca primarul, ei semnează pentru oportunitate”, a explicat Dragnea.
Unul dintre punctele acordului prevede că secretarii primăriilor vor avea atribuţii notariale.
“Pentru unii, taxele care se plătesc la notar sunt foarte mari. Ştiu că a mai fost în România această situaţie, în care secretarul avea această competenţă. Nu este un subiect uşor, dar susţin această idee”, a fost argumentul ministrului Dezvoltării, Liviu Dragnea.
INCOMPATIBILITATE
Iohannis, victorie de etapă
Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis, ieri, contestaţia acestuia la raportul de evaluare prin care ANI constata că se află în incompatibilitate şi a dispus anularea raportului de evaluare.
Decizia Curţii de Apel Alba Iulia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare. Eventualul recurs va fi judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În 24 aprilie, ANI anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, şi SC Pieţe SA, ceea ce contravine prevederilor legale.
