Mai mult de jumătate dintre români votează cu USL, iar Crin Antonescu revine în poziţia de lider în topul încrederii. Acestea sunt, la prima vedere, concluziile ultimului sondaj IMAS. O analiză mai atentă relevă însă motivele pentru care liderii opoziţiei nu ar trebui încă să deschidă şampania.
Potrivit sondajului realizat de IMAS în perioada 7-17 octombrie, la comanda „Adevărul”, USL ar avea în faţa PDL un avantaj de aproape 35% (52% faţă de 17,6%), iar 14,4% dintre românii care spun că se vor prezenta la urne votează cu partidul înfiinţat de Dan Diaconescu. În Parlament ar mai intra, potrivit IMAS,UDMR (7,4%) şi PRM (5%). Apoi, în ceea ce priveşte topul încrederii populaţiei, pe primul loc revine Crin Antonescu (27,7%), iar Victor Ponta trece înapoi pe locul doi (25,7%), după ce începutul lunii august adusese, potrivit tot unui sondaj IMAS, o inversare a poziţiilor celor doi. Din tabăra puterii, cel mai bine plasat politician este Theodor Stolojan, de abia pe locul al şaselea, cu 9,7%.
Iată însă doar câteva dintre motivele pentru care analiştii consideră că cifrele indicate de sondajele momentului nu sunt tocmai relevante.
Numeroşi factori imprevizibili
Analiştii spun, în primul rând, că este prea devreme pentru ca sondajele de opinie să reflecte adevăratele intenţii de vot ale românilor. „Luaţi toate sondajele realizate cu un an înainte de alegeri şi veţi vedea că variantele de răspuns nu au coincis niciodată cu rezultatele de la urne. Oamenii se hotărăsc cu adevărat de abia în ultimele luni dinaintea alegerilor”, explică sociologul Alfred Bulai. „Contextul este atât de delicat şi sunt atât de mulţi factori care pot influenţa încât şi dacă ar avea cineva în sondaje 60% din voturi nu ar trebui să se simtă confortabil”, este de părere şi Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice. Printre factorii care pot influenţa semnificativ „zestrea” de încredere a partidelor se numără, potrivit analiştilor, o eventuală accentuare a crizei economice, cum se va răsfrânge aceasta asupra nivelului de trai al oamenilor (dacă vor fi noi concedieri sau ce se va întâmpla cu puterea de cumpărare a oamenilor) şi, nu în ultimul rând, cum va fi iarna 2011-2012. Adică, mai uşoară sau mai grea, mai scurtă sau mai lungă, cu cheltuieli mai mari pentru români.
Comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare schimbă şi ea regulile jocului într-un mod greu de previzionat. „Rezultatele alegerilor vor depinde mai mult de primari, dar pot apărea şi surprize. Tocmai de aceea, puterea atrage tot mai mulţi primari, în special pe cei de comune care nu mai au bani nici măcar să plătească lumina”, arată Moraru. „În principiu, comasarea avantajează PDL pentru că vor avea astfel certitudinea că primarii trag la fel de tare şi pentru parlamentare”, consideră şi Bulai.
Cifrele indicate în sondaje se pot schimba în cazul în care ar apărea pe scena politică actori noi. „Este foarte puţin probabil ca aceştia să poată câştiga alegerile, dar pot fura nişte procente de la unii şi de la alţii”, explică Bulai.
Nu în ultimul rând, situaţia poate fi schimbată de adoptarea proiectului votului prin cores-pon-denţă, proiect iniţiat de ministrul Teodor Baconschi. Iar dacă opoziţia va reuşi să împiedice adoptarea proiectului, oricum rămâne un factor imprevizibil: rezultatul recensământului de abia încheiat. „Nu este exclus să descoperim că trebuie să mutăm cam 30-40 de colegii în afara graniţelor, adică aproape 10%”, atenţionează Moraru. Or, românii din afara graniţelor nu sunt prinşi în sondajele de opinie.
Trend descrescător pentru USL
La prima vedere, cele 52 de procente ale USL pot fi considerate o cifră foarte bună, mai ales că, indiferent de sistemul de vot pe care se va merge, mai există şi redistribuirea voturilor formaţi-u-nilor care nu depăşesc pragul electoral. În fapt însă, dacă ne ui-tăm pe rezultatele altor sondaje de opinie realizate de la înfiin-ţarea USL încoace, se poate observa un trend descrescător. Mai exact, la mijlocul lui februarie, USL era cotată cu 66% (sondaj Centrul de Studii şi Cercetări Infopolitic), prin iulie cu 58% (Centrul de Cercetare Sociologică şi Branding), iar acum cu 52%. De ce înregistrează USL această scădere constantă, în loc să contabilizeze noi procente pe seama gre–şe–lilor puterii? „Pentru că nu au nici un fel de idee, nu reuşesc să se impună. Nu văd în opoziţia actuală o soluţie nici analiştii, nici ONG-iştii, nici presa cât de cât liberă”, este de părere Adrian Mo-raru. „USL nici nu a fă-cut ceva ca să crească, nici nu a avut ce acuze să primească, mo-tiv pentru care rămâne în jur de 50%. Ar trebui să schimbe tactica pentru că deocamdată nu pare să aibă vreuna”, crede şi Alfred Bulai. 
